Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”

În acest articol, vom explora în detaliu Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” a fost subiect de dezbatere și interes în diverse domenii de studiu, de la psihologie la economie, iar influența sa se extinde în diferite timpuri și culturi. De-a lungul acestor pagini, vom examina diferitele fațete ale lui Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și modul în care a modelat lumea noastră în moduri care trec adesea neobservate. De la rolul său în luarea deciziilor până la influența sa asupra societății, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” s-a dovedit a fi un subiect de mare relevanță și interes atât pentru cercetători, cât și pentru curioși. Așadar, pregătiți-vă să vă cufundați în lumea fascinantă a lui Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și să descoperiți numeroasele sale fațete.

Editura Știința
Fondată înianuarie 1959
SediuChișinău
Prezență online
www.editurastiinta.md
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Editura Știința (denumirea oficială: Întreprinderea de Stat Editorial-Poligrafică „Știința”) este o editură din Republica Moldova.[1]

Istoric

A fost înființată în ianuarie 1959, în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, în scopul valorificării editoriale și propagării cercetărilor științifice ale savanților din republică. A activat sub denumirea Editura Știința (1959–1963), Consiliul de redactare și editare al AȘM (1963 – 1971), Editura Știința (1971–1991), iar din 1992 – Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința. [2]Directorul actual este (din 1986) Gherghe Prini, doctor inginer. Redactor șef este scriitorul, criticul literar Mircea V. Ciobanu.

Titluri, colecții, domenii

Domenii prioritare: carte științifică și de popularizare; enciclopedii, dicționare; ecologie, dezvoltare durabilă; sociologie, studii culturale; management; cultură; istorie; critică și istorie literară; literatură clasică și contemporană, traduceri; manuale și auxiliare didactice.[3] Colecții: ''Lumea vegetală și lumea animală a Moldovei'' [4] , [5], ''Management ecologic'', ''Academica'', ''Personalități notorii'', ''Strategia schimbării'', Liantul social; ''DȘ – Dicționare școlare''; Colecții literare: ''Moștenire'' (valorificarea moștenirii clasicilor literaturii române, inclusiv a literaților basarabeni (B.P. Hasdeu [6], [7], [8] Alexe Mateevici, Petre Ștefănucă, Dumitru C. Moruzi [9], Gheorghe V. Madan, Leon Donici [10], Ion Buzdugan)[11]; colecțiile de antologii Literatura din Basarabia în secolul XX' (pe genuri literare)[12], [13],[14] Antologia unui autor (textele de referință a poeților români contemporani: Șerban Foarță, Emil Brumaru; Mircea Ivănescu, Aureliu Busuioc,Vasile Romanciuc,Arcadie Suceveanu, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop), ''Câmpul de lectură''(antologii de texte pe teme, genuri și curente literare),''Opera aperta'' (critică literară).

Relații de colaborare

Colaborări de durată sau ocazionale cu: ARC, Cartier,Prut,Humanitas, RAO, Teora, Editura Academiei Române, Venus, Press Universitaires de France, Oxford University Press,Cambridge University Press, Thomson, Macmillan, Наука, Наукова Думка ș.a.

Premii, recunoașterea internațională

Premiul Național (2013); Premiul Ministerului Culturii „C. Stere” în domeniul literaturii (2013); Premiul Academiei Române (2008), Premiul Academiei de Științe a Moldovei (2016), Medalia de Aur la Salonul Internațional „Invenții, tehnologii și noi produse” (Geneva, 2008; 2016)[15] ș.a.

Note

  1. ^ Academia de Științe a MoldoveiIstorie și contemporaneitate, 1946–2006. Chișinău, 2006, pp.134-140.
  2. ^ Academia de Științe a Moldovei, Istorie și contemporaneitate, 1946–2006. Chișinău, 2006, pp.134-140.
  3. ^ Edituri și editori din Basarabia - supliment tematic, Contrafort, nr. 5-6, 2003: http://www.contrafort.md/old/2003/103-104/546.html
  4. ^ Eugen Lungu. O ediție monumentală, Jurnal de Chișinău, 27 iunie 2008.
  5. ^ Alecu Reniță, Natura: trecut, prezent, viitor sau Comoara fără de preț a pământului moldav, Akademos, nr. 1-2 (9), februarie 2008
  6. ^ „Cuvente din bătrâni încheie ediția Hasdeu în 16 volume” – interviu cu Mihai Papuc. Ziarul Național, 23.11.2013. http://ziarulnational.md/cuvente-den-batrani-incheie-editia-hasdeu-in-16-volume/
  7. ^ Ioan Holban. B.P. Hasdeu în ediție critică. Luceafărul, nr 8, august, 2014, p. 11 http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=5021&editie=192
  8. ^ Constantin Tănase, Opera lui B.P. Hasdeu în 16 volume, o victorie strălucită a generalului Gheorghe Prini, Ziarul Timpul, 17 ianuarie 2014. http://www.timpul.md/articol/opera-lui-b-p--hasdeu-in-16-volume-o-victorie-stralucita-a-generalului-gheorghe-prini-53893.html
  9. ^ Răzvan Voncu, Un sămănătorist basarabean, România literară, nr. 38, 2015. http://www.romlit.ro/un_smntorist_basarabean Arhivat în , la Wayback Machine.
  10. ^ Răzvan Voncu, Recuperarea lui Leon Donici, România literară, nr. 50, 2015 http://www.romlit.ro/recuperarea_lui_leon_donici Arhivat în , la Wayback Machine.
  11. ^ Nicolae Bârnă, Chișinău – noutăți din viața culturală, revista Cultura, nr. 532 din 17 septembrie 2015 http://revistacultura.ro/nou/2015/09/chisinau-noutati-din-viata-culturala/ Arhivat în , la Wayback Machine.
  12. ^ Ion Bogdan Lefter Literatura/critica basarabeana: izolare si sincronizare, Observator cultural, 09.11.2004 http://www.observatorcultural.ro/articol/literaturacritica-basarabeana-izolare-si-sincronizare-2/
  13. ^ Ion Simuț. Regiunea literară autonomă Basarabia. România literară nr. 36, 2005. http://www.romlit.ro/regiunea_literar_autonom_basarabia
  14. ^ Ion Simuț, Măr de ceartă la Chișinău, România literară nr. 45, 2005. http://www.romlit.ro/mr_de_ceart_la_chiinu
  15. ^ O performanță științifică și editorială. Interviu cu dr. ing. Gheorghe Prini, Moldova suverană, 3 iulie 2008.

Legături externe