Țureni, Herța

În lumea lui Țureni, Herța, există o mare diversitate de abordări, idei și opinii care pot genera un schimb de cunoștințe extrem de îmbogățitor. Acesta este motivul pentru care este crucial să aprofundăm diferitele aspecte care înconjoară acest subiect, pentru a înțelege impactul acestuia asupra societății de astăzi. De la origini și până la implicațiile sale viitoare, Țureni, Herța a devenit un punct de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg. Prin acest articol, vom căuta să explorăm diversele fațete ale Țureni, Herța și relevanța sa în lumea contemporană, oferind noi perspective și reflecții care contribuie la îmbogățirea dezbaterii în jurul acestui subiect transcendental.

Țureni
Цурень
—  Sat  —
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Țureni
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Țureni
Țureni se află în Regiunea Cernăuți
Țureni
Țureni
Țureni (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Țureni se află în Ucraina
Țureni
Țureni
Țureni (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°14′24″N 26°00′36″E ({{PAGENAME}}) / 48.24000°N 26.01000°E
Țară Ucraina
RaionCernăuți
Regiune Cernăuți
Raion Raionul Herța
ComunăȚureni
KOATUU7320786201
Altitudine196 m.d.m.
Populație (2007)
 - Total946 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal60521
Prefix telefonic3740
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Țureni (în ucraineană Цурень, transliterat: Țuren, în rusă Цурень și în germană Zurin) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 946 locuitori, preponderent români. [1]

Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța, pe malul râului Prut. De această comună depind administrativ satele Mamornița (sau Mamornița Ucraineană) și Vama (sau Mamornița Românească).

Istorie

Localitatea Țureni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Țureni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Țureni a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Țureni face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 865 (108+757), reprezentând 96,11% din populația localității [2]. În prezent, satul are 946 locuitori, preponderent români.

Demografie




Componența lingvistică a localității Țureni

     Română (94,4%)

     Ucraineană (5,29%)

     Alte limbi (0,32%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Țureni era vorbitoare de română (94,4%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (5,29%).[3][4]


1989: 900 (recensământ)
2007: 946 (estimare)

Recensământul din 1930



Componența etnică a comunei Țureni (județul Cernăuți)

     Români (96,99%)

     Germani (1%)

     Evrei (1,57%)

     Altă etnie (0,44%)



Componența confesională a comunei Țureni

     Ortodocși (96,56%)

     Romano-catolici (1,72%)

     Mozaici (1,57%)

     Greco-catolici (0,15%)

Conform recensământului efectuat în 1930[5], populația comunei Țureni se ridica la 698 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (96,99%), cu o minoritate de germani (1,00%) și una de evrei (1,57%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (1 persoană), ruși (1 persoană) și ruteni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,56%), dar existau și mozaici (1,57%), romano-catolici (1,72%) și greco-catolici (0,15%).


Obiective turistice

  • Biserica "Sf. Mihail" - construită în anul 1796
  • Biserica "Sf. Nicolae" - construită în anul 1883
  • Biserica de lemn cu hramul "Sf. Paraschiva" - construită în anul 1888, are o clopotniță de tip zvoniță [6]

Note

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului ucrainean din 2001 cu structura lingvistică pe localități”. 
  5. ^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică
  6. ^ „Biserica de lemn din Țureni”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe