... y no se lo tragó la tierra



Toate cunoștințele pe care oamenii le-au acumulat de-a lungul secolelor despre ... y no se lo tragó la tierra sunt acum disponibile pe internet, iar noi le-am compilat și le-am aranjat pentru dumneavoastră în cel mai accesibil mod posibil. Dorim să puteți accesa rapid și eficient tot ceea ce doriți să știți despre ... y no se lo tragó la tierra, ca experiența dumneavoastră să fie plăcută și să simțiți că ați găsit cu adevărat informațiile pe care le căutați despre ... y no se lo tragó la tierra.

Pentru a ne atinge scopurile ne-am străduit nu numai să obținem cele mai actualizate, ușor de înțeles și veridice informații despre ... y no se lo tragó la tierra, dar am avut grijă ca designul, lizibilitatea, viteza de încărcare și ușurința de utilizare a paginii să fie cât mai plăcute, astfel încât să vă puteți concentra asupra esențialului, cunoscând toate datele și informațiile disponibile despre ... y no se lo tragó la tierra, fără să vă faceți griji pentru nimic altceva, noi ne-am ocupat deja de asta pentru dumneavoastră. Sperăm că ne-am atins scopul și că ați găsit informațiile pe care le căutați despre ... y no se lo tragó la tierra. Așadar, vă urăm bun venit și vă încurajăm să vă bucurați în continuare de experiența de utilizare a scientiaro.com .

... y no se lo tragó la tierra esteromanul lui Tomás Rivera din 1971, cel mai recent tradus în englez ca ... i pmântul nu l-a devorat . Este alctuit din paisprezece nuvele i treisprezece vinete. Romanul prezint poveti care se concentreaz în jurul unei comuniti de muncitori agricoli migrani din sudul rii, mexican americani , la sfâritul anilor 1940 i începutul anilor 1950. Romanul începe cu nuvela Un an pierdut, în care un protagonist masculin nenumit nu pare s-i aminteasc ce s-a întâmplat în cursul anului precedent. Povetile i vinietele care urmeaz sunt fragmentate, nu au cronologie i nu au consisten în personaje. Ultima nuvel, Sub cas, leag toate aceste poveti, prezentându-le ca amintiri ale protagonistului masculin, care pare s devin împuternicit prin actul amintirii. Romanul a câtigat premiul Premio Quinto Sol pentru literatur în 1970 i de atunci a fost adaptat într-un film.

fundal

Context i publicare

Rivera a spus c a avut probleme la publicarea lucrrilor sale la început i a spus c unele dintre manuscrisele sale au fost probabil respinse pentru c era chicano . Rivera a trimis manuscrise peste tot i a spus c a primit mii de respingeri înainte de a câtiga premiul Quinto Sol i de a-i publica romanul în anul urmtor.

Ediii

Rivera, Tomás (1971) ... y no se lo tragó la tierra /... And the Earth Did Not Part. Trans de Herminio Rios, Berkeley: Quinto Sol.

Rivera, Tomás (1977) ... y no se lo tragó la tierra /...And the Earth Did Not Part. Trans de Herminio Rios, Berkeley: Justa Publications.

Rivera, Tomás (1987) ... y no se lo tragó la tierra / ... And the Earth Did Not Devour Him (ediia englez i spaniol). Traducere de Evangelina Vigil-Piñón. Houston: Arte Publico Press.

Rivera, Tomás (1992) ... y no se lo tragó la tierra / ... And the Earth Did Not Devour Him (ediia englez i spaniol). Traducere de Evangelina Vigil-Piñón. Houston: Arte Publico Press.

Rivera, Tomás (2012) ... y no se lo tragó la tierra . Ediie i introducere de Julio Ramos i Gustavo Buenrostro, Buenos Aires: Ediciones Corregidor.

Temele principale

Schimbare sociala

Multe dintre nuvelele din romanul lui Rivera dezvluie condiii îngrozitoare cu care s-au confruntat lucrtorii migrani mexicani americani i, prin urmare, ar putea fi vzut ca o lucrare care solicit schimbri sociale pentru a oferi condiii de munc mai bune lucrtorilor migrani mexican americani. În nuvela Copiii nu puteau atepta, de exemplu, un mic biat muncitor migrat este împucat de eful fermei pentru c a luat ceea ce eful credea c este prea multe pauze pentru a bea ap. În plus, în Micile victime arse, doi copii mici ai lucrtorilor migrani sunt ari de moarte într-un incendiu accidental atunci când sunt lsai singuri în casa lor. Prinii au fost descurajai s-i aduc copiii pe câmp cu ei i astfel au fost forai s-i lase singuri acas. În acest fel, problemele legate de condiiile de munc ale lucrtorilor migrani sunt clarificate în multe dintre poveti. Mai mult, în Este c doare, este subliniat dificultatea de a obine o educaie de calitate pentru copiii muncitori fermieri migrani. În poveste, un biat are probleme pentru c a lovit înapoi un alt student i tie c va fi expulzat. Ceilali biei de la coal îl numesc Mex i îi bat joc de el, iar directorul justific expulzarea lui spunând: ... ar putea s le pese mai puin dac îl expulz ... au nevoie de el pe câmp. Rasismul cu care se confrunt biatul la coal - atât de la copii, cât i de la aduli - îi împiedic, prin urmare, capacitatea de a obine o educaie de calitate. Povetile expun astfel condiii cumplite pentru lucrtorii migrani mexicano-americani i pot fi vzute ca o lucrare care necesit schimbri structurale.

Deziluzia fa de catolicismul popular mexican american

În multe dintre nuvelele romanului, tânrul protagonist masculin devine deziluzionat de aspecte ale catolicismului popular. În O noapte argintie, de exemplu, biatul decide c îl va chema pe diavol noaptea târziu, dar diavolul nu apare niciodat, chiar i dup ce biatul îl blestem. Prin urmare, îi d seama c nu exist diavol. În mod similar, în nuvela ... i Pmântul nu L-a devorat, biatul - suprat c rudele sale apropiate sufer chiar dac sunt oameni buni - îl blestem pe Dumnezeu, dar nu i se întâmpl nimic ca o consecin. De fapt, a doua zi tatl i fratele su îi depesc boala i vremea este mai puin dur pentru munc. Evoluiile din aceste dou nuvele i din altele, de asemenea, indic o tem general în romanul unui sentiment de deziluzie fa de religie. Protagonistul pare s îmbrieze gândirea raionalist, individualist.

Cldirea comunitii

Cu toate acestea, într-un capitol din cartea sa Dansând cu diavolul , José E. Limón susine c romanul nu celebreaz de fapt gândirea individualist raionalist a protagonistului i, de fapt, îl asociaz cu diavolul. Limón subliniaz c, pentru ca biatul din roman s îmbrieze raionalitatea, el trebuie s renune i s considere înapoi catolicismul popular al culturii sale mexicano-americane. Prin urmare, biatul poate fi descris ca diavolul real din poveste. De fapt, Limón subliniaz c, în Noapte de argint, biatul îmbrac de fapt o masc a diavolului i c în povestea ... i pmântul nu l-a devorat, mama spune c îi este team c sângele diavolului trece deja prin biat. Prin urmare, Limón sugereaz c romanul pledeaz pentru importana unei identiti comunale, mai degrab decât una individualist. Acest argument este susinut de faptul c romanul reunete o mulime de voci din comunitatea muncitorilor migrani mexicano-americani prin amintirea i reluarea povetilor de ctre protagonistul masculin i de faptul c în ultima nuvel biatul afirm c, " Mi-ar plcea s vd pe toi oamenii împreun. i atunci, aveam brae mari, a putea s-i îmbriez pe toi. "

Ediie latino-american

Julio Ramos i Gustavo Buenrostro au editat prima ediie latino-american a romanului lui Tomás Rivera ... y no se lo tragó la tierra (1971). Ediia lui Ramos i Buenrostro din Tierra a inaugurat o colecie de literatur mexican în Argentina. În introducerea lor extins, Ramos i Buenrostro susin c ficionalizarea remarcabil a memoriei de ctre Rivera rezist tendinei de a estetiza i eroiza figura muncitorului fermier; care a fost o practic comun a realismului social în deceniile 1930 i 1940. În introducerea lor, Ramos i Buenrostro inventeaz noiunea de lenguas sin estado (limbi fr stat). De asemenea, stabilesc o legtur între Tomás Rivera, Juan Rulfo , Octavio Paz i alte literaturi din landurile de frontier. În plus, ediia latino-american a Tierra include numeroase materiale nepublicate care arat relaia dintre Rivera i editorii editurii fundamentale Quinto Sol . Aceste materiale ilustreaz, de asemenea, geneza romanului.

Referine

Opiniones de nuestros usuarios

Viorel Kovacs

Uneori, când cauți informații pe internet despre ceva, găsești articole prea lungi care insistă să vorbească despre lucruri care nu te interesează. Mi-a plăcut acest articol despre ... y no se lo tragó la tierra pentru că merge la obiect și vorbește exact despre ce vreau eu, fără pierderea în informații Inutil.

Mihai Aldea

Acest articol despre ... y no se lo tragó la tierra mi-a atras atenția, mi se pare curios cât de bine măsurate sunt cuvintele, parcă... elegant.

Cristiana Cojocaru

Această intrare despre ... y no se lo tragó la tierra a fost exact ceea ce am vrut să găsesc.