În lumea de astăzi, 1993 este o problemă care a câștigat o mare relevanță în societate. Pe măsură ce anii progresează, importanța și impactul lui 1993 devin mai evidente în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la influența sa la locul de muncă până la impactul asupra sănătății și bunăstării, 1993 a devenit un subiect constant de conversație în toate tipurile de spații. Pentru a înțelege pe deplin acest fenomen și implicațiile sale, este crucial să analizăm diferite perspective și să încurajăm dialogul constructiv în jurul 1993. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de 1993 și influența sa asupra societății actuale.
2 ianuarie: În Germania, arhivele STASI sunt deschise publicului.
3 ianuarie: Moscova: Parafarea acordului de dezarmare strategică START II ce prevedea diminuarea în 10 ani cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA.
1 februarie: România semnează acordul de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora (Acordul European), baza legală a relațiilor româno-comunitare.
17 februarie: Academia Română decide, prin votul nominal al membrilor săi, revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”. Decizia este criticată de unii lingviști și oameni de cultură care consideră că discuția asupra ortografiei a fost politizată fără argumente lingvistice reale. În practică, ambele siteme vor coexista.
26 februarie: A fost înregistrat primul atentat cu bombă la baza unuia din cele două turnuri ale ansamblului arhitectural World Trade Center.
26 februarie: Domeniul .ro este înregistrat în baza de date IANA.
10 aprilie: Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spațiale. Un astronaut american al stației Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul stației orbitale ruse Mir.
14 aprilie: Regele Mihai renunță la vizita de Paște din România (la Timișoara) considerând umilitoare condițiile de Guvernul Văcăroiu.
15 aprilie: S-a lansat, prima dată, un post de radio al trustului Media Pro, Pro FM.
21 aprilie: Ministrul de finanțe destituie conducerea Gărzii Financiare în frunte cu generalul Gheorge Florică. Acesta susține că a deranjat SRI și câteva firme importante, afirmații dezmințite de SRI.[1] Dezvăluirile generalului vor duce, o lună mai târziu, la înființarea unei Comisii parlamentare de anchetare a cazurilor de corupție.
26 aprilie: Curtea Supremă de Justiție dă sentința în procesul membrilor fostului C.P.Ex., acuzați de complicitate la omor deosebit de grav și complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, pentru care inculpațiii sunt condamnați la: Tudor Postelnicu - 7 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, Ion Dincă - 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor, Emil Bobu și Manea Mănescu - 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor.[1]
31 mai: Disoluția Dietei poloneze. Simplificarea reprezentării electorale limitează partidele care au obținut 5% din voturi.
Iunie
6 iunie: În Mongolia se desfășoară primele alegeri prezidențiale directe.
16 iunie: Inaugurarea primului post privat de televiziune din România - „SOTI".
23 iunie: Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe adoptă Declarația de la Balamand, conform căreia unitatea creștinătății nu poate fi făcută cu forța.
1 iulie: Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei își dă avizul pentru admiterea României, ca membru cu drepturi depline, în Consiliul Europei.
2 iulie: FDSN și Partidul Socialist Democratic Român semnează protocolul de fuziune.
6 iulie: Guvernul Văcăroiu face cunoscut că a declanșat o acțiune judiciară împotriva lui Mihai de Hohenzollern, la Tribunalul de la Geneva în vederea recuperării a 42 de tablouri proprietate a statului român care, conform părerii guvernului, au fost scoase din țară de regele Mihai. Instanțele internaționale vor respinge acțiunea juridică inițiată de Guvernul Văcăroiu.[2]
22 iulie: Ministrul apărării naționale Niculae Spiroiu anunță intenția de a-l trece în rezervă pe generalul Gheorghe Florică, fost comisar-șef al Gărzii Financiare, ca urmare a unor declarații politice despre corupția guvernului pe care acesta le-a făcut la Europa Liberă și la BBC.[3]
23 iulie: Delegația FMI nu finalizează acordul de împrumut pe 1993 între România și FMI.[3]
26 iulie: Începe vizita oficială a lui Ion Iliescu în patru țări latino-americane: Argentina, Uruguay, Chile și Columbia. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt și semnarea unor acorduri de cooperare.[3]
27 iulie: Reprezentanta Băncii Mondiale cere statului român să îndeplinească anumite obligații care ar asigura organismele financiare internaționale că economia României se redresează: regim valutar liberalizat, control al inflației, balanța de plăți echilibrată, dobânzi real-pozitive. Banca Mondială amână tranșele de împrumut pentru redresarea economiei românești.[3]
August
4 august: Primul-ministru Nicolae Văcăroiu refuză negocierile cu minerii din Valea Jiului aflați în grevă generală din 2 august. S-au solicitat creșteri salariale pe care guvernul le consideră că depășesc posibilitățile financiare ale Regiei Autonome a Huilei, care este finanțată de la bugetul statului.[3]
10 august: Miron Cosma le vorbește minerilor despre obligația de a înceta greva și despre lipsa de resurse financiare a guvernului.
11 august: Mecanicii de locomotivă declară grevă generală, Sindicatul neîndeplinind însă obligația legală de a asigura 30% din traficul feroviar, producând perturbări și pagube considerabile.[4]
17 august: În urma negocierilor dintre Sindicate și Cotroceni, o parte din mecanicii de locomotivă reiau lucrul, alții continuă greva deși în 13 august Curtea Supremă de Justiție suspendase greva pe o durată de 80 de zile pentru că subminează ecomonia națională. Biroul Executiv al guvernului ia măsuri excepționale iar greva feroviarilor încetează.[5]
18 august: Liderii sindicali ai mecanicilor de locomotivă sunt audiați de Parchet sub acuzația de subminare a economiei naționale.[5] Peste câteva zile se vor desface contractele de muncă pentru 12 sindicaliști.[5]
18 august: Consiliul Minoritîților propune inscripții bilingve în localitățile unde minoritățile reprezintă 10% din populație.
Septembrie
13 septembrie: Organizația pentru Eliberarea Palestinei a decretat sărbătoare națională ziua de 13 septembrie, când, la Washington, Israelul și OEP au semnat acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza și Ierihon.
7 octombrie: România a fost primită în Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie1990, după ce în 1991 Parlamentul primise statut de invitat special la Adunarea Parlamentară a Consiliului și Guvernul primise un statut similar, în urma aderării la Convenția culturală europeană.
7 octombrie: Contestat de colegii de breaslă, Mircea Dinescu renunță la funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor, dând publicității o „Scrisoare către prieteni”, document cu valoare de demisie.
12 octombrie: Camera Reprezentanților a Congresului SUA votează în unanimitate pentru ca România să beneficieze de clauza națiunii celei mai favorizate.
12 octombrie: Camerele reunite ale Parlamentului aleg prin vot secret directorul SRI, funcție pentru care există o singură candidatură: Virgil Măgureanu.
9 noiembrie: Casa Regală transmite printr-un comunicat dorința regelui Mihai de a vizita România pentru a lua parte la festivitățile prilejuite de Ziua Națională a țării.
17 noiembrie: Ministerul Afacerilor Externe refuză să acorde viza de intrare în România a familiei regale.
29 noiembrie: Miting de proporții al sindicatelor (B.N.S., Alfa) în Piața Revoluției, unde se adună zeci de mii de persoane. Se aud lozinci antiguvernamentale și antiprezidențiale. Au loc mitinguri și în marile orașe ale țării.[6]
9 decembrie: Tiraspol: Sentința așa-numitului „tribunal al poporului transnistrean" în procesul grupului de patrioți, „grupul Ilașcu". Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După opt ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare.
7 ianuarie: Ștefan Baciu, 74 ani, critic de artă, diplomat, memorialist, profesor universitar, traducător, ziarist, poet și eseist român stabilit în Statele Unite (n. 1918)