1993

În lumea de astăzi, 1993 este o problemă care a câștigat o mare relevanță în societate. Pe măsură ce anii progresează, importanța și impactul lui 1993 devin mai evidente în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la influența sa la locul de muncă până la impactul asupra sănătății și bunăstării, 1993 a devenit un subiect constant de conversație în toate tipurile de spații. Pentru a înțelege pe deplin acest fenomen și implicațiile sale, este crucial să analizăm diferite perspective și să încurajăm dialogul constructiv în jurul 1993. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de 1993 și influența sa asupra societății actuale.

1993
MCMXCIII

Evenimente  • Nașteri  • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1970 · Anii 1980 ◄ Anii 1990 ► Anii 2000 · Anii 2010 · ►
◄◄ · ◄ · 1988 · 1989 · 1990 · 1991 · 1992 ◄ 1993 ► 1994 · 1995 · 1996 · 1997 · 1998 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Jocuri video  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Zborul spațial

1993 în alte calendare
Ab urbe condita 2746
Calendarul armean 1442
ԹՎ ՌՆԽԲ
Calendarul Bahá'í 149 / 150
Calendarul bengalez 1399 / 1400
Calendarul berber 2943
Calendarul bizantin 7501 / 7502
Calendarul budist 2537
Calendarul burmez 1355
Calendarul chinezesc 4689 / 4690
Calendarul coptic 1709 / 1710
Calendarul ebraic 5753 / 5754
Calendarul etiopian 1985 / 1986
Calendarul republican francez CCI / CCII
201 / 202
Calendarul hindus
Vikram Samvat 2048 / 2049
Shaka Samvat 1915 / 1916
Calendarul iranian 1371 / 1372
Calendarul islamic 1413 / 1414
Calendarul japonez Heisei 5
(平成5年)
Calendarul coreean
Era Dangun 4326
Era Juche 82
Calendarul minguo ROC 82
民國82年
Calendarul seleucid 2304 / 2305
Calendarul tailandez 2536


1993 (MCMXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Evenimente

13 septembrie: Acordul de la Oslo: Yasser Arafat, Yitzhak Rabin și Bill Clinton.
17 februarie: Academia Română decide, prin votul nominal al membrilor săi, revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”.
Intervenție americană în Somalia, în plin război civil în care populația suferă de foame. Moartea a 19 soldați americani și a aproximativ 200 de somalezi.

Ianuarie

Februarie

  • 1 februarie: România semnează acordul de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora (Acordul European), baza legală a relațiilor româno-comunitare.
  • 17 februarie: Academia Română decide, prin votul nominal al membrilor săi, revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”. Decizia este criticată de unii lingviști și oameni de cultură care consideră că discuția asupra ortografiei a fost politizată fără argumente lingvistice reale. În practică, ambele siteme vor coexista.
  • 26 februarie: A fost înregistrat primul atentat cu bombă la baza unuia din cele două turnuri ale ansamblului arhitectural World Trade Center.
  • 26 februarie: Domeniul .ro este înregistrat în baza de date IANA.

Martie

Aprilie

  • 6 aprilie: Un accident nuclear are loc la Tomsk 7 în Rusia.
  • 8 aprilie: Macedonia este admisă ca membru ONU.
  • 10 aprilie: Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spațiale. Un astronaut american al stației Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul stației orbitale ruse Mir.
  • 14 aprilie: Regele Mihai renunță la vizita de Paște din România (la Timișoara) considerând umilitoare condițiile de Guvernul Văcăroiu.
  • 15 aprilie: S-a lansat, prima dată, un post de radio al trustului Media Pro, Pro FM.
  • 21 aprilie: Ministrul de finanțe destituie conducerea Gărzii Financiare în frunte cu generalul Gheorge Florică. Acesta susține că a deranjat SRI și câteva firme importante, afirmații dezmințite de SRI.[1] Dezvăluirile generalului vor duce, o lună mai târziu, la înființarea unei Comisii parlamentare de anchetare a cazurilor de corupție.
  • 26 aprilie: Curtea Supremă de Justiție dă sentința în procesul membrilor fostului C.P.Ex., acuzați de complicitate la omor deosebit de grav și complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, pentru care inculpațiii sunt condamnați la: Tudor Postelnicu - 7 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, Ion Dincă - 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor, Emil Bobu și Manea Mănescu - 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor.[1]

Mai

  • 11 mai: Data înființării Partidul Democrat, succesor al FSN.
  • 24 mai: Eritreea își câștigă independența față de Etiopia.
  • 31 mai: Disoluția Dietei poloneze. Simplificarea reprezentării electorale limitează partidele care au obținut 5% din voturi.

Iunie

Iulie

  • 1 iulie: Guvernul Văcăroiu introduce taxa pe valoarea adăugată (TVA), care înlocuiește impozitul pe circulația mărfurilor, prin OG 3/1992.
  • 1 iulie: Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei își dă avizul pentru admiterea României, ca membru cu drepturi depline, în Consiliul Europei.
  • 2 iulie: FDSN și Partidul Socialist Democratic Român semnează protocolul de fuziune.
  • 6 iulie: Guvernul Văcăroiu face cunoscut că a declanșat o acțiune judiciară împotriva lui Mihai de Hohenzollern, la Tribunalul de la Geneva în vederea recuperării a 42 de tablouri proprietate a statului român care, conform părerii guvernului, au fost scoase din țară de regele Mihai. Instanțele internaționale vor respinge acțiunea juridică inițiată de Guvernul Văcăroiu.[2]
  • 9 iulie: Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN) a hotărât schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). Se alege conducerea PDSR: Oliviu Gherman - președinte, Adrian Năstase - președinte executiv.
  • 22 iulie: Ministrul apărării naționale Niculae Spiroiu anunță intenția de a-l trece în rezervă pe generalul Gheorghe Florică, fost comisar-șef al Gărzii Financiare, ca urmare a unor declarații politice despre corupția guvernului pe care acesta le-a făcut la Europa Liberă și la BBC.[3]
  • 23 iulie: Delegația FMI nu finalizează acordul de împrumut pe 1993 între România și FMI.[3]
  • 26 iulie: Începe vizita oficială a lui Ion Iliescu în patru țări latino-americane: Argentina, Uruguay, Chile și Columbia. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt și semnarea unor acorduri de cooperare.[3]
  • 27 iulie: Reprezentanta Băncii Mondiale cere statului român să îndeplinească anumite obligații care ar asigura organismele financiare internaționale că economia României se redresează: regim valutar liberalizat, control al inflației, balanța de plăți echilibrată, dobânzi real-pozitive. Banca Mondială amână tranșele de împrumut pentru redresarea economiei românești.[3]

August

  • 4 august: Primul-ministru Nicolae Văcăroiu refuză negocierile cu minerii din Valea Jiului aflați în grevă generală din 2 august. S-au solicitat creșteri salariale pe care guvernul le consideră că depășesc posibilitățile financiare ale Regiei Autonome a Huilei, care este finanțată de la bugetul statului.[3]
  • 10 august: Miron Cosma le vorbește minerilor despre obligația de a înceta greva și despre lipsa de resurse financiare a guvernului.
  • 11 august: Mecanicii de locomotivă declară grevă generală, Sindicatul neîndeplinind însă obligația legală de a asigura 30% din traficul feroviar, producând perturbări și pagube considerabile.[4]
  • 17 august: În urma negocierilor dintre Sindicate și Cotroceni, o parte din mecanicii de locomotivă reiau lucrul, alții continuă greva deși în 13 august Curtea Supremă de Justiție suspendase greva pe o durată de 80 de zile pentru că subminează ecomonia națională. Biroul Executiv al guvernului ia măsuri excepționale iar greva feroviarilor încetează.[5]
  • 18 august: Liderii sindicali ai mecanicilor de locomotivă sunt audiați de Parchet sub acuzația de subminare a economiei naționale.[5] Peste câteva zile se vor desface contractele de muncă pentru 12 sindicaliști.[5]
  • 18 august: Consiliul Minoritîților propune inscripții bilingve în localitățile unde minoritățile reprezintă 10% din populație.

Septembrie

Octombrie

  • 7 octombrie: România a fost primită în Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990, după ce în 1991 Parlamentul primise statut de invitat special la Adunarea Parlamentară a Consiliului și Guvernul primise un statut similar, în urma aderării la Convenția culturală europeană.
  • 7 octombrie: Contestat de colegii de breaslă, Mircea Dinescu renunță la funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor, dând publicității o „Scrisoare către prieteni”, document cu valoare de demisie.
  • 12 octombrie: Camera Reprezentanților a Congresului SUA votează în unanimitate pentru ca România să beneficieze de clauza națiunii celei mai favorizate.
  • 12 octombrie: Camerele reunite ale Parlamentului aleg prin vot secret directorul SRI, funcție pentru care există o singură candidatură: Virgil Măgureanu.

Noiembrie

  • 1 noiembrie: A luat ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht.
  • 9 noiembrie: Casa Regală transmite printr-un comunicat dorința regelui Mihai de a vizita România pentru a lua parte la festivitățile prilejuite de Ziua Națională a țării.
  • 17 noiembrie: Ministerul Afacerilor Externe refuză să acorde viza de intrare în România a familiei regale.
  • 23 noiembrie: La ora 21:00 a început să emită postul privat Antena 1.
  • 29 noiembrie: Miting de proporții al sindicatelor (B.N.S., Alfa) în Piața Revoluției, unde se adună zeci de mii de persoane. Se aud lozinci antiguvernamentale și antiprezidențiale. Au loc mitinguri și în marile orașe ale țării.[6]

Decembrie

Arte, științe, literatură și filozofie

Nașteri

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

Ariana Grande

August

Liam Payne

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Decese

Premii Nobel

Note

  1. ^ a b Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 303. 
  2. ^ Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 322. 
  3. ^ a b c d e Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 326. 
  4. ^ Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 329. 
  5. ^ a b c Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 330. 
  6. ^ Ștefănescu, Domnița. Cinci ani din istoria României: o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994. Mașina de Scris. p. 351.