În articolul lui 1998, vom explora și aprofundăm în toate aspectele legate de acest subiect atât de relevant astăzi. De la istoria și evoluția sa, până la impactul asupra societății și relevanța sa în mediul actual. Vom analiza diferite perspective și opinii despre 1998, precum și influența acesteia asupra culturii, economiei și politicii. De asemenea, vom aborda provocările cu care se confruntă 1998 în prezent și posibilele soluții la acestea. Prin acest articol, vom căuta să oferim o viziune cuprinzătoare despre 1998, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o înțelegere profundă și îmbogățitoare a acestui subiect interesant.
7 ianuarie: PD adoptă un document prin care face cunoscută nemulțumirea partidului față de rezultatele guvernării.
12 ianuarie: Un număr de 19 țări europene, printre care și România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane, primul text de drept internațional constrângător, elaborat în acest domeniu.
22 ianuarie: În urma întâlnirii dintre președintele Emil Constantinescu și liderii PNȚCD și PD, Petre Roman, liderul PD comunică hotărârea partidului de a susține un guvern minoritar condus de Victor Ciorbea, până la apariția unei moțiuni de cenzură.
25 ianuarie: Partidul Comunist Francez își deschide arhivele pentru istorici și politologi.
26 ianuarie: Scandalul Lewinsky. La televiziunea americană, președintele american Bill Clinton neagă că a avut „relații sexuale” cu fosta angajată de la Casa Albă, Monica Lewinsky.
30 ianuarie: Intră în vigoare Regulamentul privind efectuarea operațiunilor valutare, emis de Banca Națională a României. Se renunță la plafonul de 500 de dolari pe care fiecare cetățean al României putea să-i cumpere pe parcursul unui an, pe baza pașaportului, urmând ca valuta să poată fi cumpărată, de la această dată, fără restricție de cetățenii țării.[1]
Februarie
2 februarie: Într-o scrisoare în zece puncte, adresată premierului Victor Ciorbea, miniștrii PD își anunță demisia și motivele demisiei: ineficiența guvernării, incompetența prim-ministrului, nerealizări în mersul reformei, abuzul de OU, defecțiuni în funcționarea aparatului guvernamental, discriminarea miniștrilor PD, ineficiența remanierii din decembrie 1997.[1]
3 februarie: Câștigătoarea licitației pentru cumpărarea rafinăriei Petrotel, din Ploiești, compania rusă Lukoil, semnează contractul de vânzare-cumpărare a aceastei rafinării, pentru o sumă de 300 milioane dolari.[2]
5 februarie: Liderii PNȚCD, PD, PNL, PSDR, UDMR, PAR semnează protocolul de funcționare a coaliției. Protocolul stabilește drept obiectiv prioritar al guvernării accelerarea reformei.
12 februarie: Începe greva salariaților din sistemul sanitar, afiliați sindical la Federația Sanitas, membră a CNSLR-„Frăția”. Se cere mărirea bugetului pentru sistemul sanitar și creșterea salariilor personalului medical cu 100%.
27 februarie: Negociatorul-șef al FMI pentru România decide, în urma mai multor runde de negocieri cu guvernanții români, să amâne eliberarea celei de a treia tranșe din împrumutul acordat României, în valoare de 86 milioane de dolari, până când guvernul român își va îndeplini obligațiile asumate la acordarea împrumutului, privind reforma structurală.[3]
Martie
17 martie: Deputații votează din nou în favoarea adoptării legii (168 voturi pentru, 77 contra) care stabilește salarii mai mari parlamentarilor decât altor categorii de bugetari, prin folosirea ca bază de calcul a salariului mediu pe economie și nu a salariului minim. Legea fusese votată de Parlament în 1997, dar a fost respinsă de la promulgare de președintele Emil Constantinescu, aceasta fiind prima lege pe care Constantinescu a refuzat să o promulge.[3]
16 aprilie: Afacerea „Țigareta II”. Un avion ucrainean este parcat pe Aeroportului Militar Otopeni și descarcă 3.000 de baxuri de țigări. Ancheta stabilește că avionul a intrat în bază cu acordul comandantului acesteia, colonelul Ioan Suciu și că operațiunea a fost coordonată de Gheorghe Truțulescu, adjunctul directorului SPP.[4]
23 aprilie: Victor Babiuc, ministrul Apărării Naționale, îl destituie din funcție pe loan Suciu, comandantul Aeroportului Militar Otopeni, ca urmare a afacerii „Țigareta II”.[4] 19 persoane (civili și militari) au fost trimise în judecată pentru contrabandă și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, primind pedepse între 3 și 15 ani de închisoare.[5]
Mai
14 mai: Este inaugurat primul hotel de cinci stele din România, Athénée Palace – București Hilton, construit în 1924 și extins în 1936 și 1965.
22 mai: CSAT decide desființarea Direcției Speciale de Informații („Doi și-un Sfert”) din cadrul Ministerului de Interne, motivând că unitatea, care a fost înființată după 1990, ar fi preluat în rândurile sale foști ofițeri de securitate și că și-a depășit atribuțiile legale.[6]
28 mai: Oficialitățile militare din Pakistan au efectuat primele teste de arme nucleare.
29 mai: În dosarul SAFI, inculpatul principal este fostul administrator al SAFI SA și SAFI Invest, George Danielescu. El este acuzat de înșelăciune, fals intelectual, folosirea creditului cu rea-voință. SAFI a păgubit 222.619 de investitori cu suma de aproape 60 milioane dolari.[6]
10 iunie: Curtea Supremă de Justiție condamnă pe șapte foști membri ai conducerii Companiei Petromin la închisoare cuprinsă între 12 și 2 ani, pentru prejudiciul de 100.544.650 dolari adus societății prin vânzarea la prețuri subevaluate a mai multor nave maritime.[7]
12 iunie: Miron Cozma este condamnat la 3 ani de închisoare, instanța schimbându-i încadrarea din subminarea puterii de stat în ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.[7] Ulterior, instanța reduce pedeapsa la jumătate și va fi eliberat la 9 iulie 1998 (era închis din ianuarie 1997).
18 iunie: Parlamentul aprobă participarea militară a României la acțiunile de menținere a păcii în Bosnia și Herțegovina, în perioada 21 iunie 1998-31 iunie 1999.
25 iunie: Instituirea Ordinului „Steaua României”, cu șase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofițer, Comandor, Ofițer, Cavaler), cel mai înalt ordin național românesc, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare aduse statului și poporului român.
7-9 iulie: Premierul Radu Vasile efectuează o vizită oficială în Italia. Este primit la Vatican de Papa Ioan Paul al II-lea căruia îi înmânează, din partea președintelui României, invitația de a face o vizită oficială în România, în mai 1999.
12 iulie: Franța câștigă Campionatul Mondial de Fotbal.
14-21 iulie: Are loc vizita oficială la Washington a președintelui Constantinescu la invitația omologului american Bill Clinton. Șeful statului român a rostit un discurs în Congresul american (în ultimii 150 de ani, doar 50 de șefi de state și guverne au fost invitați să țină discursuri în Congres). Punctul central al discuțiilor l-a reprezentat Parteneriatul startegic româno-american.[5]
7 august: Atentatele cu bombe de la ambasadele americane din Nairobi, Kenya și Dar es Salaam, Tanzania. 257 de persoane (din care 12 americani) și-au pierdut viața în atentatele revendicate de „Armata islamică pentru eliberarea locurilor sfinte”.
30 august-1 septembrie: Pentru prima oară într-o țară ortodoxă, în România, la București, are loc reuniunea ecumenică internațională „Oameni și Religii”. Se întâlnesc cu această ocazie aproape 800 de preoți și teologi, reprezentând toate marile religii ale lumii: patriarhi ortodocși, șapte cardinali romano-catolici, rabinul șef al Israelului, secretarul Ligii Islamice Mondiale.[8]
Septembrie
4 septembrie: Doi doctoranzi la Universitatea Stanford din California fondează Google. Numele motorului de căutare a fost un joc de cuvinte de la „googol”,[9] numărul 1 urmat de 100 de zerouri, care a fost ales pentru a semnifica faptul că motorul de căutare era destinat să furnizeze cantități mari de informații.[10]
5 septembrie: UDMR dă un ultimatum colegilor de coaliție cu termen limită 30 septembrie: ori Camera Deputaților Ordonanța de Urgență care permite înființarea universității maghiare de stat, ori UDMR părăsește guvernarea.[11]
14 septembrie: Începutul de an școlar în România vine cu anumite schimbări ale ministrului Andrei Marga: programe școlare noi, introducerea calificativelor în locul notelor la clasele I-IV, introducerea examenului de capacitate pentru absolvenții clasei a VIII-a, manuale noi, alternative, pentru clasele I-IV, studiul obligatoriu al religiei.[11]
30 septembrie: În ședința de guvern, miniștrii UDMR vin cu proiectul înființării unei universități multiculturale de stat maghiaro-germană la Cluj-Napoca, care să se numească „Petofi - Schiller”. Proiectul este aprobat în aceeși ședință.[12]
7 octombrie: Odată cu presiunea exercitată de UDMR care insistă pentru înființarea Universității de stat maghiaro-germană, crește și numărul vocilor care se opun acestei inițiative.[12]
14 octombrie: Parlamentul României aprobă cererea NATO ca avioanele Alianței să poată utiliza spațiul aerian pentru posibile operațoini militare împotriva Iugoslaviei în situații de urgență. Forțele aeriene vor survola spațiul românesc în 1999 pentru a bombarda Iugoslavia.
20 octombrie: Guvernul hotărește închiderea a 74 de exploatări miniere.[13] În următorii 15 ani autoritățile române au cheltuit peste 350 de milioane de euro pentru închiderea a 555 de mine și cariere neviabile din 227 de localitîți aflate în 28 de județe.
25 octombrie: Alegeri locale pentru Primăria Bucureștiului cu o prezență modestă la vot, de doar 32,97%, ceea ce face ca scrutinul să fie anulat.[13]
28 octombrie: Parlamentul aprobă participarea României la misiunea OSCE în Kosovo.
30 octombrie: Gheorghe Funar, primar al orașului Cluj-Napoca, a acceptat propunerea făcută de Corneliu Vadim Tudor de a deveni secretar general al PRM. Funar fusese exclus din PUNR, partidul pe care l-a fondat, la 4 noiembrie 1997.
31 octombrie: Începe criza dezarmării din Irak. Irak anunță că nu mai cooperează cu inspectorii ONU.
3-5 noiembrie: Moștenitorul tronului Marii Britanii, prințul Charles, face o vizită particulară în România, la invitația președintelui Constantinescu.
4 noiembrie: La Bruxelles, Comisia Europeană prezintă Parlamentului European primul raport anual individual în legătură cu stadiul de pregătire pentru aderarea la UE a celor 11 state candidate din Europa Centrală și de Est. România oferă cele mai serioase motive de îngrijorare în legătură cu economia, domeniu în care nu s-au înregistrat progrese ci regrese. Dintre cele 4 criterii stabilite de Uniune pentru aderare – politic, economic, adoptarea acquis-ului comunitar, capacitatea administrativă – numai criteriul politic este apreciat drept corespunzător pentru aderare.[14]
8 noiembrie: Al doilea tur de scrutin pentru desemnarea primarului general al Capitalei, din nou cu o prezență scăzută – 37,55%. Candidatul CDR, Viorel Lis obține 50,52% din voturi în timp ce candidatul PDSR, Sorin Oprescu obține 49,47% din voturi.
10 decembrie: Curtea de Apel București admite contestația înaintată de PUNR contra HG de înființare a Universității de stat maghiaro-germane „Petofi-Schiller”.
12 decembrie: Miron Cozma este reales lider al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (486 voturi pentru, 14 împotrivă).
14 decembrie: Premieră în sistemul bancar de stat – Banca Română de Dezvoltare a fost privatizată. Grupul francez Société Générale a semnat contractul de cumpărare pentru pachetul de acțiuni de 51%. Valoarea totală a tranzacției este de 200 milioane de dolari, din care 135 milioane de dolari vor reveni statului român.[15]
18 decembrie: Miron Cozma, în fruntea unei delegații de mineri, se prezintă la Ministerul Industriei și Comerțului pentru a cere ministrului Radu Berceanu să nu închidă unele mine. Cozma nu este primit, invocându-se interdicția pe care acesta o are de la justiție de a intra în București. Sindicatele miniere anunță că vor declanșa o grevă generală.[15]
29 decembrie: Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, informează opinia publică că sindicatele miniere au solicitat să i se pună la dispoziție două trenuri a câte 10 vagoane pentru un transport pe ruta Petroșani-București și retur, pentru dimineața de 5 ianuarie 1999. Cererea a fost refuzată.[15]
Nedatate
Curtea Penală Internațională (CPI). Corp judiciar permanent, înființat prin Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, care judecă persoanele acuzate de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Are sediul la Haga, și-a început lucrările pe 1 iulie 2002.