În articolul de astăzi, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui 8 ianuarie, explorând diferitele sale fațete și aprofundând în impactul său în diferite domenii ale vieții. De la origine până la evoluția sa de astăzi, 8 ianuarie a fost subiect de interes și dezbatere, stârnind curiozitatea experților și a fanilor deopotrivă. În acest sens, vom afla mai multe despre 8 ianuarie și relevanța sa în societate, precum și influența sa asupra aspectelor cotidiene și asupra dezvoltării diverselor discipline. Pregătește-te să pornești într-o călătorie interesantă prin istoria, evenimentele actuale și viitorul lui 8 ianuarie.
1297: François Grimaldi, deghizat în călugăr franciscan, își conduce oamenii să captureze fortăreața care protejează Stânca Monaco, stabilindu-și familia drept conducătorii Monaco.[1]El a deținut cetatea de Monaco timp de patru ani înainte de a fi alungat de către genovezi.
1835: Președintele american Andrew Jackson anunță o cină de sărbătoare după ce a redus pentru singura dată datoria națională a Statelor Unite la zero.[3]
1849: Are loc masacrul de la Aiud, în care revoluționarii români au ucis peste 600 de civili maghiari.
1864: Este deschisă școala preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă.
1912: În Africa de Sud a fost constituit Cogresul Național African (ANC).
1926: Prințul moștenitor Nguyễn Phúc Vĩnh Thuỵ este încoronat rege al Vietnamului, ultimul monarh al țării.[4]
1936: Decretul Kashf-e hijab este imediat pus în aplicare de către Reza Shah, șeful statului iranian, interzicând purtarea vălurilor islamice în public.[5]
1944: Procesul de la Verona, în care au fost judecați 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre acestia au fost executați ulterior, la 12 ianuarie)
1958: Americanul Bobby Fischer a câștigat primul lui campionat național de șah, la vârsta de 14 ani.
1959: Charles de Gaulle este proclamat primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze.[6]
1961: Referendum la care poporul francez a răspuns printr-un "Da" masiv la problema privind autodeterminarea Algeriei.
1977: Trei bombe explodează la Moscova, Uniunea Sovietică, în 37 de minute, ucigând șapte oameni. Atentatele sunt atribuite unui grup separatist armean.[10]
1990: Tribunalul Municipiului București autorizează funcționarea primului partid politic din România post-comunistă, PNȚCD, continuator al partidului istoric interzis în 1947.
1994: Cosmonautul rus Valeri Poliakov pe Soyuz TM-18 pleacă spre Mir. El va rămâne pe stația spațială până la 22 martie 1995, pentru un record de 437 de zile în spațiu.[11]
1996: Un avion cargo Antonov An-32 se prăbușește într-o piață aglomerată din Kinshasa, Zair, ucigând până la 223 de persoane la sol; doi din șase membri ai echipajului sunt de asemenea uciși.[12]
2003: Zborul Turkish Airlines 634 se prăbușește lângă aeroportul Diyarbakır, Turcia, ucigând întregul echipaj și 70 din cei 75 de pasageri.[13]
2003: Zborul Air Midwest 5481 se prăbușește pe aeroportul Charlotte-Douglas, în Charlotte, Carolina de Nord, ucigând toate cele 21 de persoane de la bord.[14]
2005: Submarinul nuclear USS San Francisco se ciocnește cu viteză maximă de un munte submarin la sud de Guam. Un bărbat este ucis, dar submarinul iese la suprafață și este reparat.[15]
2016: Joaquín Guzmán (El Chapo), considerat cel mai puternic traficant de droguri din lume, este recapturat după evadarea sa dintr-o închisoare de maximă securitate din Mexic.[16]
2016: Zborul 294 West Air Sweden se prăbușește în apropierea lacului de acumulare suedez Akkajaure; ambii piloți, singurii oameni de la bord, sunt uciși.[17]
2020: Zborul Ukraine International Airlines 752 se prăbușește imediat după decolare pe Aeroportul Internațional Imam Khomeini din Teheran; toți cei 176 de la bord sunt uciși. Avionul a fost doborât de o rachetă antiaeriană iraniană.[18]
2023: Pandemia de COVID-19: China își redeschide granițele pentru vizitatorii internaționali, marcând sfârșitul restricțiilor de călătorie care au început în martie 2020.[19][20]
^Paidar, Parvin (1995): Women and the Political Process in Twentieth-Century Iran, Cambridge Middle East studies, Vol. 1, Cambridge, UK; New York: Cambridge University Press, pp. 106–107, 214–215, 218–220, ISBN: 9780521473408