În lumea de astăzi, Alexandru Lazăr (actor) și-a asumat un rol vital în domeniul _var2. Implicațiile și repercusiunile sale depășesc ceea ce ne-am putea imagina, influențând _var3 și generând un impact semnificativ asupra _var4. În acest articol, vom explora îndeaproape importanța Alexandru Lazăr (actor) în societatea actuală, analizând diferitele sale aspecte și modul în care a transformat modul în care _var5. De la _var6 la _var7, Alexandru Lazăr (actor) a fost un subiect de interes constant, iar relevanța sa nu arată semne de scădere.
Alexandru Lazăr | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Alexandru Lazăr |
Născut | 24 aprilie 1933 Arțari, România ![]() |
Decedat | 16 octombrie 2019 (86 de ani) București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | actor de teatru lector universitar ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Ani de activitate | 1956-2019 |
Modifică date / text ![]() |
Alexandru Lazăr (n. , Arțari, Ileana, Călărași, România – d. , București, România) a fost un actor și critic de film român.[1][2]
Alexandru (Sandu) Lazăr s-a născut pe 24 aprilie 1933 în comuna Ileana, județul Călărași. A urmat, la început, doi ani de Filologie la Universitatea din București, după care a trecut la Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC)[3], la clasa de actorie a profesorului Moni Ghelerter, având-o ca asistentă pe Sorana Coroamă-Stanca.
În 1961, a absolvit IATC-ul cu spectacolele de absolvire „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, „Secunda 58” de Dorel Dorian și „Centrul înaintaș a murit în zori” de Agostino Cuzzani.
În perioada 1961-1975 a fost actor la „Teatrul Tineretului” din Piatra Neamț, după care, între anii 1975-1977, a fost asistent și apoi (1977-1991) lector universitar I.A.T.C. la clasa actorului Amza Pellea.[4] În perioada 1991-2001 a fost conferențiar universitar la „Academia de Teatru și Film” (ATF), iar în 2001 devine doctor în istoria teatrului românesc. A fost, de asemenea, profesor la Facultatea de Arte a Universității „Hyperion” din București.[5]