Alexandru al Iudeei

În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Alexandru al Iudeei și îl vom analiza din diferite perspective. De la impactul său asupra societății și până la relevanța sa în domeniul profesional, Alexandru al Iudeei a captat atenția experților și entuziaștilor din întreaga lume. Pe parcursul acestor pagini, vom examina originile Alexandru al Iudeei, evoluția sa în timp și influența sa asupra culturii contemporane. În plus, vom aprofunda în implicațiile Alexandru al Iudeei în diferite domenii, cum ar fi tehnologie, sănătate, politică și multe altele. Acest articol va fi, fără îndoială, o resursă de neprețuit pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine fenomenul Alexandru al Iudeei și impactul său asupra lumii de astăzi.

Alexandru al Iudeei
Date personale
Născut80 î.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Ierusalim, Dinastia Hasmoneilor Modificați la Wikidata
Decedat49 î.Hr. (31 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Antiohia, Republica Romană Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
PărințiAristobul al II-lea
Salome bat Absalom][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAntigon al II-lea Mattathias
Alexandra] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlexandra the Maccabee][3] Modificați la Wikidata
CopiiAristobulus III of Judea]
Mariamna I[4] Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară

Alexandru (în greacă veche Ἀλέξανδρος, d. 48 sau 47 î.Hr.), sau Alexandru Macabeul, a fost fiul cel mai mare al regelui Aristobul al II-lea al Iudeei.[5] A căsătorit cu verișoara lui, Alexandra Macabeea, fiica unchiului său, Hircan al II-lea.[6] Bunicul lor a fost Alexandru Ianai, cel de-al doilea fiul al lui Ioan Hircan.[7] Mariamna I, fiica lui Alexandru și al Alexandrei, a fost cea de-a doua soție a lui Irod cel Mare și regina hasmonee a Regatului Iudeei.

Alexandru a fost luat prizonier, împreună cu tatăl său și cu fratele său, Antigon, de către generalul roman Pompei cu prilejul capturării Ierusalimului în anul 63 î.Hr., dar a scăpat de răpitori și nu a mai fost transportat la Roma.[8] În anul 57 el a apărut în Iudeea, a ridicat o armată de 10.000 de infanteriști și 1.500 de cavaleriști și a fortificat cetatea Alexandrium și alte posturi militare. Unchiul lui Alexandru, Hircan (cu care tatăl lui Alexandru, Aristobul, se înfruntase în trecut) a cerut ajutor de la Gabinius, care a adus o mare armată împotriva lui Alexandru și l-a trimis imediat pe Marc Antoniu cu o parte din trupe. Într-o bătălie purtată lângă Ierusalim, trupele lui Alexandru au fost zdrobite în luptă, iar el s-a refugiat în cetatea Alexandrium. Prin mijlocirea mamei sale, i s-a permis să plece, cu condiția să predea toate cetățile aflate încă în stăpânirea lui. În anul următor, în timpul expediției lui Gabinius în Egipt, Alexandru i-a incitat pe evrei la revoltă și a adunat o nouă armată. El i-a masacrat pe toți romanii pe care i-a întâlnit în drum și a asediat restul oștilor romane, care s-au refugiat pe Muntele Garizim. După ce a respins condițiile de pace oferite de Gabinius, el a fost învins în apropierea Muntelui Tabor, având pierderi de 10.000 de oameni. Spiritul adepților săi nu a fost complet zdrobit, cu toate acestea, pentru că în anul 53, după moartea lui Marcus Licinius Crassus, el a strâns din nou o armată, dar a fost obligat să încheie o înțelegere cu Cassius în anul 52. În anul 49, când a izbucnit războiul civil, Iulius Cezar l-a eliberat pe tatăl lui Alexandru, Aristobul al II-lea, și l-a trimis în Iudeea pentru a-i promova interesele acolo. Aristobul a fost otrăvit pe drum, iar Alexandru, care se pregătea să-i vină în ajutor, a fost capturat la comanda lui Pompei și a fost decapitat în Antiohia.[9][10]

Note

  1. ^ a b EIeBE / Aleksandr II, sîn Aristobula II]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Genealogics 
  3. ^ EIeBE / Aleksandra, doci Girkana II]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ EIeBE / Mariamna]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Alexander II of Judea at the Jewish Encyclopedia
  6. ^ Giovanni Boccaccio’s Famous Women translated by Virginia Brown 2001, page 175; Harvard University Press; ISBN: 0-674-01130-9
  7. ^ Singer, Isidore; Alder, Cyrus; (eds.) et al. (1901–1906) The Jewish Encyclopedia. Funk and Wagnalls, New York. LCCN:16014703
  8. ^ Mason, Charles Peter (). „Alexander”. În William Smith. Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology. 1. Boston: Little, Brown and Company. p. 114. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Iosephus, Antichități iudaice xiv. 5—7
  10. ^ Iosephus, The Wars of the Jews i. 8, 9

Legături externe