În acest articol, vom explora viața fascinantă a lui Alexei Starobinskii, un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul istoriei. Alexei Starobinskii a fost subiect de studiu, dezbateri și controverse, generând un mare interes în diferite domenii ale cunoașterii. De-a lungul anilor, Alexei Starobinskii a lăsat o amprentă de neșters asupra societății, influențând modul în care gândim, acționăm și ne raportăm la lumea din jurul nostru. Prin acest articol, ne vom scufunda în diferitele aspecte ale Alexei Starobinskii, dezvăluind importanța și impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Alexei Starobinskii | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Moscova, RSFS Rusă, URSS ![]() |
Decedat | (75 de ani) ![]() Moscova, Rusia ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | fizician astrofizician astronom ![]() |
Limbi vorbite | limba rusă ![]() |
Activitate | |
Domeniu | fizică teoretică ![]() |
Instituție | Institut teoreticeskoi fiziki im. L. D. Landau RAN ![]() |
Alma Mater | fiziceski fakultet MGU ![]() |
Organizații | Academia Rusă de Științe Academia Națională Indiană de Științe Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii Det Norske Videnskaps-Akademi Academia Leopoldină ![]() |
Conducător de doctorat | Iakov Borisovici Zeldovici ![]() |
Doctoranzi | Lev Kofman ![]() |
Premii | Kavli Prize in Astrophysics () Medalia „Pentru vitejie în muncă” Premiul Gruber pentru cosmologie ()[2] Amaldi Medal () Oskar Klein-medaljen ()[3] Tomalla-Preis () Zolotaia medal imeni A. D. Saharova Premia imeni I. Ia. Pomeranciuka ()[4] ICTP Dirac Medal ()[5] Medalie Ordinului „Pentru Merite în fața Patriei” de gradul II ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Alexei Starobinskii (n. , Moscova, RSFS Rusă, URSS – d. , Moscova, Rusia) a fost un fizician sovietic și rus, membru al Academiei de științe din Federația rusă, de origine evreiască.
Starobinskii a absolvit facultatea de fizică, catedra de teorie cuantică a Universității Lomonosov din Moscova în anul 1972. A fost studentul academicianului Iacov Zeldovici. Membru PCUS. În anul 1974 a devenit candidat în științe fizico-matematice. A lucrat după avbsolvirea Universității la Institutul de fizică teorietică în mumele lui L.D. Landau din Moscova, unde actualmente este cercetător științific principal. În anul 1985 a susținut teza de doctor în științe fizico-matematice, iar în anul 1991 a devenit membru-corespondent al Academiei de științe din Rusia. În anul 2011 a devenit membru deplin al Academiei de științe din Rusia.
În anul 1973 a soluționat una dintre problemele foarte dificile din fizica găurilor negre- a obținut soluția analitică a ecuatiei de undă în câmp gravitațional Kerr[6], pentru care s-a invrednicit de gradul științific de candidat în științe fizico-matematice.Acest rezultat a fost generalizat de moldovenii A.Gaina și Fiodor Kochorbe pentru particule cu masa de repaos. Mai mult aceștia doi au arătat cum se poate obține prin aplicarea matricei S pentru scattering a spectrului stărilor legate a particulelor cu masa de repaos nenula [7] Ulterior a generalizat acest rezultat pentru unde electromagnetice și gravitaționale[8]. Interesele științifice s-au deplasat treptat spre cosmologie, unde s-a preocupat de A) problema generării de partciule cuantice în Universul anizotropic B) problema soluționării dificultăților teoriei standart cosmologice. În cadrul celei de a doua probleme a ajuns la concluzia, că Universul a trecut printr-o fază de inflație după Big-Bang. Acaeași concluzie a fost formulată independent și de fizicienii Alan Guth (SUA) și Andrei Linde (URSS). Ulterior această teorie a obținut denumirea de teorie a Universului inflaționar, devenind unletrior una dintre cele mai importante teorii cosmologice. Teoria Universului inflaționar este și astăyi teoria quasiunanim acceptată, cu excepția teoriilor creaționiste.
Starobinskii a publicat circa 255 de lucrări științifice, cu un indice H=57 (ADS NASA). A redactat un volum de lucrări al academicianul Iakov Zeldovici, intitulat "Particule, nuclee, Universul".
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)