Altarul de la Mediaș

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Altarul de la Mediaș. Îi vom explora originile, evoluția în timp, impactul asupra societății actuale și posibilele sale implicații viitoare. De la începuturi până la starea sa actuală, Altarul de la Mediaș a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale vieții umane și este important să înțelegem importanța sa pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru. Pe parcursul acestui articol, vom examina Altarul de la Mediaș din diferite perspective și vom oferi o analiză detaliată a influenței sale în lumea de astăzi. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire și învățare despre Altarul de la Mediaș!

Altarul de la Mediaș
Spatele retablului

Altarul de la Mediaș a fost realizat în jurul anului 1485 și se păstrează în Biserica Sfânta Margareta din Mediaș. Altarul este una din cele mai importante lucrări ale goticului târziu din Transilvania.[1] Împreună cu altarul din Biertan și altarul Bisericii fortificate din Proștea Mare este atribuit grupului de retabluri (altare poliptice) transilvănene aflate sub influența altarului din Schottenstift din Viena.[2]

Datare

Arhitectul Hermann Fabini a datat execuția altarului în jurul anului 1485.[3]

Structura

Altarul central măsoară 303 x 220 x 50 cm (înălțime x lățime x adâncime), panourile individuale de pictură ale aripilor altarului măsoară 153 x 110 cm (înălțime x lățime). Predela are 146 cm înălțime, 515 cm lățime, altarul mijlociu are o lungime de 303,5 cm și o adâncime de 30 cm. În interiorul vechii predele a fost instalată o piesă mai târzie. Altarul fost restaurat în anii 1972/73.[4]

Retablul

Decorația sculptată a altarului este în parte pierdută, doar picturile sunt păstrate. Ele decorează cele opt panouri cu scene ilustrând patimile lui Isus: Prinderea, Flagelarea, Încoronarea cu spini, Ecce homo!, Purtarea crucii, Odihna lui Cristos, Răstignirea și Învierea.

Note

  1. ^ Hansotto Drotloff: Der Mediascher Flügelaltar und sein Meister. În: Hansotto Drotloff, Günter E. Schuster (Hrsg.): Mediasch. Ein historischer Streifzug durch die siebenbürgisch-sächsische Stadt an der Kokel. Schiller, Sibiu (Hermannstadt)/Bonn 2009, ISBN 978-3-941271-15-9, p. 120.
  2. ^ Harald Krasser: Zur siebenbürgischen Nachfolge des Schottenmeisters. In: Österreichische Zeitschrift für Kunst- und Denkmalpflege (27). 1963, S. 109–121.
  3. ^ Hermann Fabini: Mediasch. In: Sakrale Baukunst in siebenbürgisch-sächsischen Städten. monuMenta Verlag & Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde, Sibiu (Hermannstadt), Heidelberg 2013, ISBN 978-973-7969-15-6, S. 199.
  4. ^ Emese Sarkadi Nagy: Local Workshops - Foreign Connections: Late Medieval Altarpieces from Transylvania. În: Studia Jagellonica Lipsiensia, Band 9. Thorbecke, Ostfildern 2012, ISBN 978-3-7995-8410-4, S. 175–178.

Bibliografie

  • Otto Folberth, Der Meister des mediascher Altars und seine Zeit (Maestrul altarului de la Mediaș și epoca sa), München 1973.

Vezi și