Android (sistem de operare)

Pentru roboți cu formă umană, vedeți Android.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Android

Ecranul principal din Android 13
DezvoltatorOpen Handset Alliance
Programat înC  Modificați la Wikidata
StareCurrent
Model surseFree and open source software
Dată lansare inițială23 septembrie 2008 (2008-09-23)
Ultima versiune stabilăAndroid 13 din 2022
Repozitorandroid.googlesource.com Modificați la Wikidata
Gestionar de pacheteGoogle Play
F-Droid
Yandex.Store]
Galaxy Store]
APK]
Amazon Appstore]  Modificați la Wikidata
Platforme suportateArhitectură MIPS
Arhitectură ARM
x86  Modificați la Wikidata
Tip de nucleuMonolithic (Linux)
LicențăApache 2.0 și GPLv2
Prezență online
android.com
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Android 4.0 (Galaxy Nexus) Android smartphone

Android este o platformă software și un sistem de operare pentru dispozitive și telefoane mobile bazată pe nucleul Linux, dezvoltată inițial de compania Google, iar mai târziu de consorțiul comercial Open Handset Alliance. Android permite dezvoltatorilor să scrie un cod gestionat în limbajul Java, controlând dispozitivul prin intermediul bibliotecilor Java dezvoltate de Google. Aplicațiile scrise în C și în alte limbaje pot fi compilate în cod mașină ARM și executate, dar acest model de dezvoltare nu este sprijinit oficial de către Google.

Lansarea platformei Android la 5 noiembrie 2007 a fost anunțată prin fondarea Open Handset Alliance, un consorțiu de 48 de companii de hardware, software și de telecomunicații, consacrat dezvoltării de standarde deschise pentru dispozitive mobile. Google a lansat cea mai mare parte a codului Android sub licența Apache, o licență de tip free-software și open source.
Google a dezvoltat și alte sisteme de operare bazate pe Android: Wear OS pentru ceasuri inteligente, Android TV pentru SmartTV și Android Auto pentru autoturisme.

Istoric

Logoul alternativ

În iulie 2005 Google a achiziționat Android, Inc, o mică companie de tip startup cu sediul în Palo Alto, California, SUA. Cofondatorii companiei Android, care au continuat să muncească la Google, au fost Andy Rubin⁠(d) (cofondator al Danger), Rich Miner⁠(d) (cofondator al Wildfire Communications, Inc), Nick Sears (fost vicepreședinte al T-Mobile) și Chris White⁠(d). La acea dată se cunoștea foarte puțin despre Android, Inc., doar că făceau software pentru telefoane mobile. Aceasta a cauzat zvonuri că Google ar plănui să intre pe piața telefoniei mobile, deși era neclar ce funcție ar putea îndeplini în această piață.

La Google, echipa condusă de Rubin a dezvoltat un sistem de operare pentru dispozitive mobile bazat pe Linux, pe care l-au prezentat producătorilor de telefoane mobile și operatorilor de rețele de telefonie mobilă, cu perspectiva de a asigura un sistem flexibil, upgradabil. Google a raportat că a aliniat deja o serie de parteneri producători de componente hardware și software la noul concept, și a semnalat operatorilor de rețele de telefonie mobilă că era deschis la diferite grade de cooperare din partea acestora. Mai multe speculații că Google ar fi putut intra pe piața telefoniei mobile au apărut în decembrie 2006. Rapoarte de la BBC și Wall Street Journal au remarcat faptul că Google își dorea căutarea web și aplicațiile sale pe telefoane mobile și că lucra din greu către acest țel. Presa și siturile de știri au publicat curând zvonuri că Google ar dezvolta un dispozitiv mobil marca Google. A urmat și mai multă speculație, susținând că în timp ce Google definea specificațiile tehnice, ar fi demonstrat prototipuri producătorilor de telefoane mobile și operatorilor de rețea. S-a raportat că până la 30 de telefoane prototip operau deja pe piață.

În septembrie 2007 InformationWeek⁠(d) a publicat un studiu al companiei Evalueserve care dezvăluia că Google a depus cereri pentru mai multe brevete de invenție în domeniul telefoniei mobile.

Fondarea Open Handset Alliance

Articol principal: Open Handset Alliance.

"Today's announcement is more ambitious than any single 'Google Phone' that the press has been speculating about over the past few weeks. Our vision is that the powerful platform we're unveiling will power thousands of different phone models."

-Eric Schmidt⁠(d), Google Chairman/CEO

La 5 noiembrie 2007 a fost făcut public Open Handset Alliance, un consorțiu incluzând Google, HTC, Intel, Motorola, Qualcomm, T-Mobile, Sprint Nextel și Nvidia, cu scopul de a dezvolta standarde deschise pentru dispozitive mobile. Odată cu formarea Open Handset Alliance, OHA a dezvăluit de asemenea primul său produs, Android, o platformă pentru dispozitive mobile construită pe nucleul Linux, versiunea 2.6.

La 9 decembrie 2008, a fost anunțat că 14 noi membri au aderat la proiectul Android, incluzând: Sony Ericsson, Vodafone Group Plc, ARM Holdings Plc, Asustek Computer Inc, Toshiba Corp și Garmin Ltd.

Președintele și CEO-ul Google Eric Schmidt⁠(d) a avut nevoie de o bună bucată de timp în comunicatul de presă oficial pentru a elimina toate zvonurile și speculațiile precedente cu privire la existența unui telefon Google.

Open Source

Începând cu 21 octombrie 2008, Android a fost disponibil ca Open Source. Google a deschis întregul cod sursă (inclusiv suportul pentru rețea și telefonie ), care anterior era indisponibil, sub licența Apache. Sub licența Apache producătorii sunt liberi să adauge extensii proprietare, fără a le face disponibile comunității open source. În timp ce contribuțiile Google la această platformă se așteaptă să rămână open source, numărul versiunilor derivate ar putea exploda, folosind o varietate de licențe.

Android a fost criticat că nu este software open source în totalitate, în ciuda a ceea ce a fost anunțat de către Google. Părți ale SDK-ului sunt proprietare și sursă închisă și unii cred că acest lucru este pentru ca Google să poată controla platforma. Licența Software Development Kit-ul Android afirmă că:

„3.2 You agree that Google (or Google's licensors) own all legal right, title and interest in and to the SDK, including any intellectual property rights which subsist in the SDK. Use, reproduction and distribution of components of the SDK licensed under an open source software license are governed solely by the terms of that open source software license and not by this License Agreement. Until the SDK is released under an open source license, you may not extract the source code or create a derivative work of the SDK.”

Cu toate acestea, Google a anunțat între timp că toate componentele sistemului de operare vor fi lansate sub licența Apache unde este cazul și sub licența GPL în rest.

Puteți îmbunătăți această secțiune extinzând-o
cu: Is all that is needed to use the platform on a custom hardware open? Mention about DVM⁠(d), HAL⁠(d),...
Mai multe informații ar putea fi găsite pe pagina de discuții sau la cereri de extindere.

Caracteristici

Architectura de software a lui Android Servitorul de ecran este SurfaceFlinger Un posibil ecran pe baza Androidului.

Caracteristici si specificații actuale:

Configurații dispozitive Platforma este adaptabilă la configurații mai mari, VGA, biblioteci grafice 2D, biblioteci grafice 3D bazate pe specificația OpenGL ES⁠(d) 1.0 și configurații tradiționale smartphone.
Stocare de date Software-ul de baze de date SQLite este utilizat în scopul stocării datelor
Conectivitate Android suportă tehnologii de conectivitate incluzând GSM/EDGE, CDMA, EV-DO⁠(d), UMTS, Bluetooth și Wi-Fi.
Mesagerie instant SMS și MMS sunt formele de mesagerie instant disponibile, inclusiv conversații de mesaje text.
Navigatorul de web Articol principal: WebKit. Navigatorul de web disponibil în Android este bazat pe platforma de aplicații open source WebKit⁠(d).
Mașina virtuală Dalvik Software-ul scris în Java poate fi compilat în cod mașină Dalvik și executat de mașina virtuală Dalvik, care este o implementare specializată de mașină virtuală concepută pentru utilizarea în dispozitivele mobile, deși teoretic nu este o Mașină Virtuală Java standard.
Suport media Android acceptă următoarele formate media audio/video/imagine: MPEG-4, H.264, MP3, AAC⁠(d), OGG⁠(d), AMR, JPEG, PNG, GIF.
Suport hardware adițional Android poate utiliza camere video/foto, touchscreen, GPS, accelerometru, și grafică accelerată 3D.
Mediu de dezvoltare Include un emulator de dispozitive, unelte de depanare, profilare de memorie și de performanță, un plug-in pentru mediul de dezvoltare Eclipse.
Piața Android Articol principal: Android Market.Similar cu App Store-ul de pe iPhone, Piața Android este un catalog de aplicații care pot fi descărcate și instalate pe hardware-ul țintă prin comunicație fără fir, fără a se utiliza un PC. Inițial au fost acceptate doar aplicații gratuite. Aplicații contra cost sunt disponibile pe Piața Android începând cu 19 februarie 2009.
Multi-touch Android are suport nativ pentru multi-touch, dar această funcționalitate este dezactivată (posibil pentru a se evita încălcarea brevetelor Apple pe tehnologia touch-screen Arhivat în 29 iulie 2009, la Wayback Machine.).O modificare neoficială, care permite multi-touch a fost dezvoltată.

Produse hardware care rulează Android

Lansate

HTC Dream (T-Mobile G1) Acesta a fost lansat în SUA pe 22 octombrie 2008, în Marea Britanie pe 30 octombrie 2008, în Olanda și Republica Cehă pe 31 ianuarie 2009, Polonia pe 23 februarie 2009, în Australia pe 5 februarie, și va fi disponibil în alte țări, inclusiv în Singapore, Franța și Germania, la începutul anului 2009.Format:Updateneeded

Anunțate

" ignorat (ajutor) cu un debut pe 5 mai.„HTC Magic Debuts May 1st”. Phandroid. 1 aprilie 2009. 

Amânate

Instalații aftermarket

Unii utilizatori au reușit (după ceva hacking, și cu funcționalitate limitată) să instaleze Android pe dispozitive mobile livrate cu alte sisteme de operare:

Dezvoltarea de software

Dispozitiv Android timpuriu.

Primele aprecieri cu privire la dezvoltarea aplicațiilor pentru platforma Android au fost amestecate. Problemele citate includeau bug-uri, lipsa de documentație, infrastructura de testare inadecvată, și lipsa unui sistem de gestionare a problemelor public. (Google a anunțat un sistem de gestionare a problemelor la data de 18 ianuarie 2008.) În decembrie 2007, fondatorul startup-ului mobil MergeLab Adam MacBeth a declarat: "Funcționalitatea lipsește, este prost documentată sau pur și simplu nu funcționează... Este clar că nu este gata pentru prime time." În ciuda acestui fapt, aplicațiile pentru Android au început să apară deja în săptămâna următoare celei în care a fost anunțată platforma.Prima aplicație publică a fost jocul Snake. Telefonul Android Dev este un dispozitiv cu SIM și hardware neblocate care este destinat dezvoltatorilor avansați. Cu toate că dezvoltatorii pot utiliza un dispozitiv de consum achiziționat de pe piață pentru a-și testa și a utiliza aplicațiile, unii dezvoltatori pot alege să nu utilizeze un dispozitiv de pe piață, preferând un aparat neblocat sau fără contract.

Software Development Kit

SDK-ul Android include un set complet de instrumente de dezvoltare. Acestea includ un program de depanare⁠(d), biblioteci, un emulator de dispozitiv⁠(d) (bazat pe QEMU), documentație, mostre de cod și tutoriale. Platformele de dezvoltare sprijinite în prezent includ calculatoare bazate pe x86 care rulează Linux (orice distribuție Linux desktop modernă), Mac OS X 10.4.8 sau mai recent, Windows XP sau Vista. Cerințele includ, de asemenea, Java Development Kit⁠(d), Apache Ant⁠(d), și Python 2.2 sau o versiune ulterioară. Mediul de dezvoltare (IDE) suportat oficial este Eclipse (3.2 sau mai recent), utilizând plug-in-ul Android Development Tools (ADT), deși dezvoltatorii pot folosi orice editor de text pentru a edita fișiere XML și Java și apoi să utilizeze unelte din linia de comandă pentru a crea, să construi și depana aplicații Android.

O versiune pentru examinare a Android Software Development Kit (SDK) a fost lansată la data de 12 noiembrie 2007.La 15 iulie 2008, echipa Android Developer Challenge a trimis accidental un e-mail la toți participanții Android Developer Challenge anunțând că o nouă versiune de SDK era disponibilă într-o zonă de descărcare "privată". Mesajul a fost destinat pentru câștigătorii primului tur al Android Developer Challenge. Revelația că Google va furniza noi versiuni SDK unor dezvoltatori și nu altora (și păstra acest regim secret) a condus la frustrare raportată pe scară largă în comunitatea dezvoltatorilor Android.

La 18 august 2008, a fost lansat Android SDK 0.9 beta. Această versiune oferă un API actualizată și extinsă, instrumente de dezvoltare îmbunătățite și un design actualizat pentru ecranul de bază. Instrucțiuni detaliate pentru actualizare sunt disponibile pentru cei care lucrează deja cu o versiune anterioară. La 23 septembrie 2008 a fost lansat SDK-ul Android 1.0 (Release 1). Conform documentației de lansare, includea "în principal remedii pentru probleme, deși au fost adăugate unele capabilități mai puțin semnificative". Includea, de asemenea, câteva modificări ale API-ului față de versiunea 0.9.

Pe 9 martie 2009, Google a lansat versiunea 1.1 pentru telefonul Android Dev. Deși există câteva actualizări estetice, câteva actualizări cruciale includ suport pentru "căutare prin voce, aplicații contra cost, remedii pentru ceasul cu alarmă, remediu pentru blocarea la trimiterea gmail, notificări de poștă electronică și intervale de împrospătare, iar acum hărțile afișează evaluări de firme". Un alt update important este că telefoanele Dev pot acum accesa aplicații plătite și dezvoltatorii le pot vedea acum pe Piața Android.

Platforme Android

În tabelul de mai jos puteți vedea istoricul versiunilor Android, denumirea comercială și distribuția acestora în funcție de numărul dispozitivelor pe care rulează o versiune de Android, existente pe piața de profil, conform https://www.appbrain.com/stats/top-android-sdk-versions , la 31 august 2023.

Lista tuturor versiunilor Android, de la lansare și până în prezent, poate fi consultată pe pagina https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_versiunilor_Android.

Recomandarea este ca cei care au dispozitive pe care este instalată una din versiunile Android 4.4, 5.0-5.1, 6.0, 7.0-7.1 să le predea operatorilor de telefonie mobilă prin programul Buy-Back în vederea reciclării.

Versiune Nume de cod Data lansării API level Distribuție
13 Tomato 15 august 2022 One UI 5.0 21,6%
12 Strawberry 04 octombrie 2021 One UI 4.0, 4.1 17,8%
11 Rhubarb Rolls 19 februarie 2020 One UI 3.0, 3.1, 3.1.1 22,9%
10 Queen's Cake 03 septembrie 2019 One UI 1.0, 1.1, 1.5, 2.0, 2.1, 2.5 15,5%
9.0 Pie 06 august 2018 28 9,1%
8.0-8.1 Oreo 21 august 2017 26, 27 6,0%
7.0-7.1 Nougat⁠(d) (Patch de Securitate NESUPORTAT) 22 august 2016 24, 25 3,7%
6.0 Marshmallow (Patch de Securitate NESUPORTAT) 05 octombrie 2015 23 1,4%
5.0-5.1 Lollipop (Patch de Securitate NESUPORTAT) 12 noiembrie 2014 21, 22 1,4%
4.4 KitKat (Patch de Securitate NESUPORTAT) 31 octombrie 2013 19, 20 0,4%

(*) Majoritatea site-urilor web dispun de certificate de securitate ce atesta faptul că datele utilizatorului sunt în siguranță (parole, carduri de credit etc). Aceste certificate de securitate sunt emise de către autorități în domeniu, iar Let’s Encrypt este unul dintre cele mai cunoscute nume din industrie. Au trimis o avertizare legată de faptul că smartphone-urile Android ce rulează versiuni mai vechi față de Android 7.1.1 Nougat pierd dreptul a intra pe anumite site-uri din 1 septembrie 2021 (de fapt, vor fi întâmpinați de un mesaj de avertizare și cel mai probabil, vor ieși din modul securizat de accesare a site-urilor respective).

Android Developer Challenge

Android Developer Challenge a fost un concurs pentru cea mai inovatoare aplicație Android. Google a oferit premii în valoare de 10 de milioane de dolari, distribuite între două etape ale competiției. Prima fază a acceptat participări de la 2 ianuarie la 14 aprilie 2008. Cele mai promițătoare 50 de intrări în concurs, anunțate la data de 12 mai 2008, au primit fiecare un premiu de 25000 $ pentru a finanța continuarea dezvoltării. Cea de-a doua faza s-a încheiat la începutul lunii septembrie, prin anunțarea a zece echipe care au primit 275.000 dolari fiecare, și a zece echipe care au primit 100.000 dolari fiecare.„Android - An Open Handset Alliance Project: Developer Challenge”. Google. Accesat în 24 octombrie 2008. 

Cei zece câștigători ai Android Developer Challenge au fost:

Codul mașină

Depanatorul de cod ADB dă un shell root sub Emulatorul Android care permite încărcarea și execuția de cod mașină ARM. Codul ARM poate fi compilat folosind GCC pe un PC standard. Dispozitivul grafic subiacent este disponibil ca Framebuffer⁠(d) la /dev/graphics/fb0. Biblioteca grafică pe care Android o utilizează pentru a arbitra și a controla accesul la acest dispozitiv se numește Skia Graphics Library (SGL), și a fost lansată sub o licență open source. Skia are backend-uri atât pentru Win32 cât și pentru Cairo, permițând dezvoltarea de aplicații independente de platformă, și este motorul grafic care stă la baza browserului Google Chrome.

Clasele native pot fi apelate din codul Java care rulează sub Dalvik VM folosind apelul System.loadLibrary, care face parte din clasele standard Java ale Android.

Elements Interactive Mobile B.V. au portat biblioteca lor EdgeLib C++ pe Android, și executabilele în cod mașină ale jocului S-Tris2 (o clonă Tetris) și ale demonstrației de tehnologie Animate3D sunt disponibile pentru descărcare.

Google plănuiește să lanseze un Native Development Kit pentru Android în viitor, care va fi susținut pe toate dispozitivele.

Cod mașină pe T-Mobile G1

Codul mașină poate fi executat cu ajutorul depanatorului de cod⁠(d) ADB, care este rulat ca un background daemon pe T-Mobile G1. Shell-ul va rula cu ID-ul de utilizator "shell", în loc de root. Când a fost lansat G1, s-a descoperit repede că telnet daemon-ul de pe telefon primește uid-ul 0 (root) atunci când rulează, oferind utilizatorului final acces complet la dispozitiv. Aceasta problemă de securitate a fost remediată în versiunea RC30 a Android și a fost trimisă la toate dispozitivele prin intermediul unei actualizări prin comunicație fără fir. Cu toate acestea, este încă posibil să se revină⁠(d) la firmware-ul vechi, pentru a exploata bug-ul și a se obține acces root la G1.

Firmware-ul G1 poate fi actualizat prin flashing de la o imagine stocată pe cardul microSD. Aceste imagini sunt semnate criptografic fie de către producătorul telefonuilui, fie de către rețeaua de telefonie mobilă.

G1 Developer Edition permite rularea de cod mașină și kernel-uri personalizate fără intervenții speciale.

După divulgarea unei exploatări root, Jay Freeman a publicat detalii despre cum se pot executa Android și ARM Debian Linux împreună pe G1.

Actualizări

Deși este un produs de tip open source, o parte din dezvoltarea software pentru Android a fost continuată într-o ramură privată. În scopul de a face acest software public, a fost creată o ramură oglindă read only, cunoscută sub numele unui desert, anume Cupcake⁠(d). Se crede că numele vine de la Marissa Mayer⁠(d), care are o pasiune pentru acesta. Cupcake este în mod obișnuit interpretat greșit ca numele unei actualizări, dar după cum este declarat pe situl de dezvoltare al Google: „Cupcake este deocamdată în curs de dezvoltare. Este o ramură de dezvoltare, nu o versiune stabilă.” Modificări notabile la software-ul Android care vor fi introduse în cupcake includ modificări la download manager, platformă, Bluetooth, software-ul de sistem, radio și telefonie, instrumente de dezvoltare, sistemul de dezvoltare și câteva aplicații, precum și o serie de remedieri de probleme. Momentul exact al lansării rămâne neclar. Viitoarele versiuni Android vor folosi prezumptiv nume cod numite după deserturi: cupcake, donut, eclair, etc.

Vânzări

Sistemul de operare Android a avut o evoluție spectaculoasă, de la 9,6 % cotă de piață din vânzările de telefoane smartphone în primul trimestru din 2010 la 36 % în primul trimestru din 2011.

Critici

Note

  1. ^ „Licenses”. Android Open Source Project. Open Handset Alliance. Accesat în 22 octombrie 2008. 
  2. ^ a b c d e „Industry Leaders Announce Open Platform for Mobile Devices” (Press release). Open Handset Alliance. 5 noiembrie 2007. Accesat în 5 noiembrie 2007. 
  3. ^ „Google's Android parts ways with Java industry group”. Arhivat din original la 13 mai 2008. Accesat în 23 aprilie 2009. 
  4. ^ „General Android”. Accesat în 29 august 2008. 
  5. ^ „Native C application for Android”. 
  6. ^ „Open Handset Alliance”. Open Handset Alliance. Accesat în 6 noiembrie 2007. 
  7. ^ „Open Handset Alliance”. Accesat în 23 septembrie 2008. 
  8. ^ a b Elgin, Ben (17 august 2005). „Google Buys Android for Its Mobile Arsenal” (HTML). Business Week. Accesat în 7 noiembrie 2007. 
  9. ^ Markoff, John (4 noiembrie 2007). „I, Robot: The Man Behind the Google Phone” (HTML). New York Times. Accesat în 14 octombrie 2008. 
  10. ^ Scott Kirsner (2 septembrie 2007). „Introducing the Google Phone”. Accesat în 24 octombrie 2008. 
  11. ^ „Nokia Archive”. Accesat în 5 aprilie 2009. 
  12. ^ Block, Ryan (28 august 2007). „Google is working on a mobile OS, and it's due out shortly” (HTML). Engadget. Accesat în 6 noiembrie 2007. 
  13. ^ Sharma, Amol (2 august 2007). „Google Pushes Tailored Phones To Win Lucrative Ad Market” (HTML). The Wall Street Journal. Accesat în 6 noiembrie 2007. 
  14. ^ „Google admits to mobile phone plan” (HTML). directtraffic.org. Google News. 20 martie 2007. Accesat în 6 noiembrie 2007. 
  15. ^ McKay, Martha (2006). „Can iPhone become your phone?; Linksys introduces versatile line for cordless service”. ''The Record''⁠(d): L9. And don't hold your breath, but the same cell phone-obsessed tech watchers say it won't be long before Google jumps headfirst into the phone biz. Phone, anyone?  |access-date= necesită |url= (ajutor)
  16. ^ Ackerman, Elise (30 august 2007). „Blogosphere Aflutter With Linux-Based phone Rumors”. Linux Insider. Arhivat din original (HTML) la 11 octombrie 2007. Accesat în 7 noiembrie 2007. 
  17. ^ Cox, John (8 octombrie 2007). „Why Google's phone won't kill Apple's iPhone”. Network World. New York Times. p. 2. Arhivat din original (HTML) la 31 iulie 2013. Accesat în 6 noiembrie 2007. 
  18. ^ Claburn, Thomas (19 septembrie 2007). „Google's Secret Patent Portfolio Predicts gPhone”. Information Week. Arhivat din original (HTML) la 17 martie 2008. Accesat în 6 noiembrie 2007. 
  19. ^ Pearce, James Quintana (20 septembrie 2007). „Google's Strong Mobile-Related Patent Portfolio” (în English). mocoNews.net. Arhivat din original (HTML) la 10 august 2018. Accesat în 7 noiembrie 2007. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  20. ^ Martinez, Jennifer (10 decembrie 2008). „CORRECTED - UPDATE 2-More mobile phone makers back Google's Android”. Reuters. Thomson Reuters. Accesat în 13 decembrie 2008.  Kharif, Olga (9 decembrie 2008). „Google's Android Gains More Powerful Followers”. BusinessWeek. McGraw-Hill. Accesat în 13 decembrie 2008. 
  21. ^ „Google Open-Sources Android on Eve of G1 Launch”. eWEEK. 
  22. ^ „Android este acum disponibil ca Open Source”. Arhivat din original la 28 februarie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  23. ^ „When will we see more code released under open source licenses?”. Google. 29 ianuarie 2008. Accesat în 3 februarie 2008. Over time, more of the code that makes up Android will be released, but at this point, we have been concentrating on shipping an SDK that helps application developers get started. In short: Stay tuned. 
  24. ^ Slobojan, Ryan (19 noiembrie 2007). „Dalvik, Android's virtual machine, generates significant debate”. infoq.com. Accesat în 1 martie 2008. 
  25. ^ Topic, Dalibor (14 noiembrie 2007). „What Does Android Mean for Sun's OpenJDK”. Accesat în 3 februarie 2008. Android is proprietary, despite being marketed as open source. Android has a compatibility pledge, signed and kept behind closed doors. Android has no governance model, nor any indication there will be one. Android has no spec, and the license prohibits alternative implementations, as that’s not a use licensed by Google in the SDK license. Android is completely controlled by Google, and Google reserves the right to kill off competitors applications if they hurt Google financially, etc. It’s only as open as it is in Google’s financial interest to allow openness, by design. 
  26. ^ Topic, Dalibor (12 noiembrie 2007). „QOTD: Google's license for the Android SDK”. Accesat în 3 februarie 2008. There is a bunch of other rather objectionable stuff, but dear me, this is pretty bad as far as license agreements for pseudo-open-source software go 
  27. ^ „Android Software Development Kit License Agreement”. Google. 12 noiembrie 2007. Accesat în 3 februarie 2008. 
  28. ^ „What is Android?” (HTML) (în English). Google. 12 noiembrie 2007. Accesat în 12 noiembrie 2007. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  29. ^ Topolsky, Joshua (12 noiembrie 2007). „Google's Android OS early look SDK now available” (HTML) (în English). Engadget. Accesat în 12 noiembrie 2007. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  30. ^ „"Paid apps appear in Android Market”. Accesat în 6 aprilie 2009. 
  31. ^ How To: Hack Android For Multitouch Web Browsing on the T-Mobile G1
  32. ^ Montgomery, Justin (8 iulie 2008). „T-Mobile's HTC Dream, The First Android Phone?”. Accesat în 3 august 2008. 
  33. ^ Holson, Laura M. (15 august 2008). „T-Mobile to be first to use Google's Android”. Arhivat din originalul de la 15 august 2008. Accesat în 20 august 2008. 
  34. ^ Holson, Laura (14 august 2008). „Smartphone Is Expected via Google”. New York Times. Accesat în 15 august 2008. 
  35. ^ „T-Mobile G1 Hits the UK”. T Mobile press release. 
  36. ^ „T-Mobile G1 vanaf 30 januari in de winkels”. T Mobile press release. 
  37. ^ „Htc Unveils The Htc Dream™ — The First Android-Powered Phone Released In Australia”. 
  38. ^ „HTC Unveils the HTC Dream™ — the First Android-Powered Phone Released in Australia”. „SingTel and HTC Introduce the HTC Dream™ — the First Android-Powered phone released in Singapore”. „Android G1 - T-Mobile Google Phone”. Arhivat din original la 6 ianuarie 2011. Accesat în 24 aprilie 2009. „Era G1” (în Polish). Era GSM⁠(d) online offer. Accesat în 15 februarie 2009. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  39. ^ „PocketPicks: Producătorii chinezi iubesc Android (partea 2)”. 
  40. ^ Emigh, Jacqueline (30 septembrie 2008). „Motorola confirms Android plans, but won't say how big”. BetaNews. 
  41. ^ „T-Mobile G3 is Huawei Android”. Phandroid. 3 aprilie 2009. 
  42. ^ „Archos press release” (PDF). Archos. 2009. 
  43. ^ „Lenovo-China Mobile's OPhone spotted”. modmyGphone. 11 decembrie 2008. 
  44. ^ „Sony Ericsson, HTC planning Google Android phones for 2009”. Cnet. 10 decembrie 2008. 
  45. ^ „Sony Ericsson, HTC planning Google Android phones for 2009”. Cnet. 10 decembrie 2008. 
  46. ^ „Report: Samsung Android In June, Several More To Follow”. Phandriod. 3 aprilie 2009. 
  47. ^ „Report: GiiNii Movit Mini”. Engadget. 8 ianuarie 2009. 
  48. ^ LinuxDevices: telefon Android cu cameră foto de 5 megapixeli
  49. ^ „Android on Openmoko phones”. 
  50. ^ „Digg - Video demo of Freerunner running Android Cupcake + Tutorial”. 
  51. ^ „Porting Andoid on A1200 MING - Motorola Development Community”. Arhivat din original la 20 aprilie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  52. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 26 februarie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  53. ^ Android Forum for Mobile Phones, Tablets, Watches & Android App Development - XDA Forums
  54. ^ „maemo.org - Talk”. Arhivat din original la 23 aprilie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  55. ^ „Unknown Host”. guug.org. 
  56. ^ „Les News de la Science : ordinateur, TV, Internet, téléphonie”. New LC. 
  57. ^ „Google Android for the Asus Eee PC 701 - Eee PC - ItrunsonLinux.com”. Arhivat din original la 22 aprilie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  58. ^ „Android netbooks on their way, likely by 2010”. 2 ianuarie 2009. 
  59. ^ „Always Innovating: Introducing the MeCam”. www.alwaysinnovating.com. 
  60. ^ Vidtrim (4 martie 2009). „Android for Dell Axim x51v: Android is working!”. 
  61. ^ Paul, Ryan (19 decembrie 2007). „Developing apps for Google Android: it's a mixed bag” (HTML). ars technica (în English). Accesat în 19 decembrie 2007. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  62. ^ „You can't rush perfection, but now you can file bugs against it”. 
  63. ^ Morrison, Scott (19 decembrie 2007). „Glitches Bug Google's Android Software” (HTML). The Wall Street Journal (în English). Accesat în 19 decembrie 2007. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  64. ^ „Snake” (în English). Arhivat din original la 9 mai 2008. Accesat în 26 ianuarie 2008. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  65. ^ „First Android Application - Snake”. Mobiles2day (în English). 14 noiembrie 2007. Arhivat din original (HTML) la 11 mai 2008. Accesat în 7 ianuarie 2008. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  66. ^ „Developers use unlocked phones” (HTML). Mobiles2day (în English). 24 aprilie 2009. Accesat în 23 aprilie 2009. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  67. ^ „Command line tools”. Android Developers. 
  68. ^ Cade Metz (14 iulie 2008). „Google plays Hide and Seek with Android SDK”. Accesat în 23 octombrie 2008. 
  69. ^ „Android - An Open Handset Alliance Project: Download the Android SDK”. Accesat în 24 octombrie 2008. 
  70. ^ „Android - An Open Handset Alliance Project: Upgrading the SDK”. Accesat în 24 octombrie 2008. 
  71. ^ Nischal Raya (9 martie 2009). „Google releases 1.1 update for Dev Phones”. Accesat în 3 septembrie 2009. 
  72. ^ Dragotă, Emil (8 noiembrie 2020), Telefoanele Android mai vechi nu vor putea încărca anumite site-uri web în siguranță din septembrie 2021 (în engleză), Gadget.ro - Hi-Tech Lifestyle 
  73. ^ „Android Developer Challenge” (HTML) (în English). code.google.com. Accesat în 11 ianuarie 2008. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  74. ^ „The Google Phone? Not Quite” (în English). pcfastlane.com. Arhivat din original (HTML) la 28 aprilie 2008. Accesat în 11 ianuarie 2008. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  75. ^ Blog-ul dezvoltatorilor Android: Cele mai bune 50 intrări în competiție„Android Developer Challenge anunță câștigătorii primului tur”. Arhivat din originalul de la 11 septembrie 2012. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  76. ^ „Android Developers”. Android Developers. 
  77. ^ Rularea codului mașină este complicată de faptul că Android utilizează o bibliotecă C non-standard (cunoscută sub numele de Bionic).
  78. ^ Cooksey, Tom (7 noiembrie 2007). „Native C *GRAPHICAL* applications now working on Android emulator”. android-developers (Mailing list). Accesat în 13 decembrie 2008.  Legătură externa în |mailinglist= (ajutor)
  79. ^ „Skia source”. 
  80. ^ Toker, Alp (6 septembrie 2008). „Skia graphics library in Chrome: First impressions”. Accesat în 13 decembrie 2008. 
  81. ^ Srinivas, Davanum (9 decembrie 2007). „Android - Invoke JNI based methods (Bridging C/C++ and Java)”. Accesat în 13 decembrie 2008. „java.lang.System”. Android Documentation. Google. Accesat în 13 decembrie 2008.  Legătură externa în |work= (ajutor)
  82. ^ „Native C++ game S-Tris2 running on Android!”. android-developers (Mailing list). 16 noiembrie 2007. Accesat în 13 decembrie 2008.  Legătură externa în |mailinglist= (ajutor)
  83. ^ „Android NDK planned”. android-discuss (Mailing list). 5 februarie 2009. Accesat în 20 aprilie 2009.  Legătură externa în |mailinglist= (ajutor)
  84. ^ „JNI to be supported via Android NDK”. android-discuss (Mailing list). 1 aprilie 2009. Accesat în 20 aprilie 2009.  Legătură externa în |mailinglist= (ajutor)
  85. ^ „Busybox on the G1”. Arhivat din original la 19 martie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  86. ^ „Rooting Android”. Arhivat din originalul de la 8 noiembrie 2008. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  87. ^ Laurence Muller. „T-mobile G1 downgrade (RC30/RC8) / rooting / update tutorial”. Arhivat din original la 17 februarie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  88. ^ „Learn how to update using your microSD card”. Arhivat din original la 18 martie 2009. Accesat în 24 aprilie 2009. 
  89. ^ „confirmed by Android team: G1 only accepts firmware signed by manufacturer”. 
  90. ^ Jay Freeman. „Debian & Android Together on G1”. 
  91. ^ „AndGeeks – Android Information, News and Reviews on Software Accessories and more”. 
  92. ^ Android Cupcake Update Information & Screenshots
  93. ^ Android are 36 % din piață, 23.05.2011, arenait.ro, accesat la 24 iunie 2011
  94. ^ Paul, Ryan (23 februarie 2009). „Dream(sheep++): A developer's introduction to Google Android”. Accesat în 7 martie 2009. In fact, during a presentation at the Google IO conference, Google engineer Patrick Brady stated unambiguously that Android is not Linux.(...)The problem with Google's approach is that it makes Android an island. The highly insular nature of the platform prevents Android users and developers from taking advantage of the rich ecosystem of existing third-party Linux applications. Android doesn't officially support native C programs at all, so it won't be possible to port your favorite GTK+ or Qt applications to Android 
  95. ^ van Gurp, Jilles (13 noiembrie 2007). „Google Android: Initial Impressions and Criticism”. Accesat în 7 martie 2009. Frankly, I don't understand why Google intends to ignore the vast amount of existing implementation out there. It seems like a bad case of "not invented here" to me. Ultimately, this will slow adoption. There are already too many Java platforms for the mobile world and this is yet another one 

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Android la Wikimedia Commons Site web oficial

Android
Dezvoltare
de software
Instrumente de dezvoltare
Oficiale
Altele
Medii de
dezvoltare
integrate (IDE)
Limbaje, baze de date
Realitate virtuală (VR)
Evenimente, comunități
Android logo
Lansări
Derivate
Telefon-uri,
tablete
Pixel
Nexus
Ediția Play
Distribuții
personalizate
Interne
APIs
Interfețe de utilizator alternative
Liste
Vezi și
Google Inc.
Președinte/CEO: Eric E. Schmidt · Președintele tehnic/Co-fondator: Sergey Brin · Director/Președinte de produse/Co-fondator: Larry Page
Alți directori: John Doerr · John L. Hennessy · Arthur D. Levinson · Ann Mather · Paul Otellini · Ram Shriram · Shirley M. Tilghman · Consilier senior: Al Gore
Publicitate Ad Manager · AdMob · Adscape · Adsense · Advertising Professionals · AdWords · Analytics · DoubleClick · Offers · Wallet
Comunicare Alerts · Apps Script · Calendar · Contacts · Friend Connect · Gmail (istorie · interfață) · Google+ · Groups · Hangouts · Sync · Talk · Traducere · Voice
Software Chrome · Chrome OS · Cloud Print · Earth (Sky · Moon · Mars) · Gadgets · Goggles · IME (Pinyin) · Keep · Play Music · Now · Picasa · OpenRefine · Toolbar
Platforme Account · Android (Nexus One) · App Engine · Apps · Base · BigTable · Cărți · Caja · Co-op · Disc · Earth Engine · Gears · GFS · Health · Native Client · OpenSocial · Public DNS · Play · Wave
Instrumente de dezvoltare AJAX APIs · App Inventor · AtGoogleTalks  · Closure Tools · Code · Gadgets API · GData · Go · Googlebot · Guice · GWS · Image Labeler · KML · MapReduce · SketchUp Ruby · Sitemaps · Summer of Code · Web Toolkit · Website Optimizer
Editare 3D Warehouse · Blogger · Bookmarks · Docs · FeedBurner · Map Maker · Panoramio · Picasa Web Albums · Sidewiki · Sites (JotSpot) · YouTube (Vevo)
Google Search (PageRank) Aardvark · Appliance · Audio · Books (Library Project) · Code · Fast Flip · Finance · Images · Hărți (Street View (Cronologie) · News · Patents · Products · Scholar · Usenet · Videos · Web Search (History · Personalized · Real-Time · Instant Search) · Analizare: Insights for Search · Trends
Întrerupte Answers · Browser Sync · Buzz · Checkout · Click-to-Call · Dodgeball · GOOG-411 · Lively · Mashup Editor · Pack · Page Creator · SearchWiki · Video Marketplace · Web Accelerator · Latitude · Notebook · Picnik · Q & A · Reader · Slide · Urchin · Wave · Orkut
Asocieri Achiziții · Bomb · Criticism · Desktop · Doodles · Foundation · Google China · Google TV · Google.org · Googleplex · History · Hoaxes · Fiber · Illegal flower tribute · I'm Feeling Lucky · I/O · Labs · Logo · Lunar X Prize · Monopoly City Streets · Products · Ventures · WiFi
Venit anual: 21,8 miliarde $ (2008, ▲31% față de 2007) · Angajați: 19.786 cu normă întreagă (30 iunie 2009) · Simbol bursier: (NASDAQ: GOOG, LSE: GGEA) · Deviză: Don't be evil · Website: www.google.com
Distribuții Linux
Arch
Debian
Ubuntu
Alte
Control de autoritate