În acest articol, subiectul Apodide va fi abordat din diferite perspective, cu scopul de a analiza importanța și relevanța sa astăzi. Vom explora diferitele implicații pe care Apodide le are asupra societății noastre, precum și impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În plus, vor fi prezentate diferite puncte de vedere ale experților și profesioniștilor în domeniu, pentru a îmbogăți dezbaterea și a oferi o viziune mai completă și obiectivă despre Apodide. De asemenea, vor fi examinate exemple concrete pentru a ilustra influența Apodide în diferite domenii și vor fi propuse posibile soluții sau recomandări pentru gestionarea adecvată a provocărilor pe care le ridică Apodide în prezent. În cele din urmă, acest articol își propune să aprofundeze cunoștințele despre Apodide și să încurajeze o dezbatere constructivă cu privire la importanța și repercusiunile sale asupra societății noastre.
Apodide Fosilă: Eocen — prezent | |
---|---|
![]() | |
Apus apus | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Apodiformes |
Familie: | Apodidae Hartert, 1897 |
Genuri | |
cca 20, vezi textul | |
Modifică text ![]() |
Apodidele (Apodidae) sau drepnelele sunt o familie de păsări cu peste 80 de specii cu o largă răspândire, lipsind numai în regiunile polare. Ele fac parte din ordinul taxonomic Apodiformes și sunt întâlnite cel mai frecvent în regiunile tropicale. Drepnelele trăiesc de la regiunile de litoral până la limita zăpezilor eterne, unele specii s-au adaptat la viața în orașe. Păsările au aspectul unor rândunele, dar au aripile mai lungi în formă de seceră. Corpul are o formă perfect aerodinamică ca o adaptare la un zbor rapid, dovadă fiind și primele remige, foarte lungi și înguste. Picioarele sunt scurte nedezvoltate, servind numai la agățat pe suprafețe verticale aspre. Gura ca și caprimulgii o pot deschide larg, însă drepnelele au ciocul mai mic. Când o perioadă mai lungă nu au posibilitate de hrănire, adulți, chiar și puii cad într-o stare de amorțire, cu reducerea pulsațiilor cardiace și a temperaturii corpului. Hrana lor constă din insecte prinse din zbor, ele sunt vânate cu o viteză mare din zori până seara târziu. Adulții își pot petrece noaptea planând la înălțimi mari, chiar când dorm. Păsările nu coboară pe sol, cuibăresc în crăpături, cavități, ornamentații de clădiri, cuiburile ele pot construi cu salivă amestecată cu lut. Puii pot sta în cuib până la șase săptămâni. În România se pot întâlni trei specii: drepneaua mică (Apus apus), ca. 18 cm, drepneaua mare (Apus melba) 21 cm și drepneaua palidă (Apus pallidus).
Avifauna României conține 3 specii de apodide[1][2]:
Avifauna Republicii Moldova conține o singură specie de apodide[3][4]:
Denumirea științifică latină | Denumirea română | Subspecii | Categorie fenologică | Populația estimată din România[5] | Statutul IUCN | Imaginea |
Ordinul: Apodiformes | ||||||
Familia: Apodidae | ||||||
Tachymarptis melba (Linnaeus, 1758) (sin. Apus melba) [6][7] | Drepnea mare, Drepnea alpină | Tachymarptis melba melba (Linnaeus, 1758) | Migratoare. Oaspete de vară | 1.200-3.000 de perechi cuibăritoare | ![]() Neamenințată cu dispariția[8] |
![]() |
Apus apus (Linnaeus, 1758) [9][10] | Drepnea neagră, Drepnea mică | Apus apus apus (Linnaeus, 1758) | Migratoare. Oaspete de vară | 15.000-60.000 de perechi cuibăritoare | ![]() Neamenințată cu dispariția[11] |
![]() |
Apus pallidus (Shelley, 1870) [12][13] | Drepnea palidă | Apus pallidus brehmorum E. J. O. Hartert, 1901 | Migratoare. Oaspete de vară | În perioada 2010-2014 au fost observate numai 5 exemplare[14] | ![]() Neamenințată cu dispariția[15] |
![]() |
Familia apodide conține 96 de specii aparținând la 19 de genuri, care sunt repartizate în 2 subfamilii: Cypseloidinae și Apodinae. Subfamilia Apodinae este divizată în 3 triburi: Chaeturini, Collocaliini și Apodini.:[16]