Arbore filogenetic

În articolul de astăzi vom aborda subiectul Arbore filogenetic, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultimii ani. Arbore filogenetic a generat un mare interes atât în ​​comunitatea academică, cât și în domeniul profesional, datorită relevanței sale în lumea de astăzi. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Arbore filogenetic, cu scopul de a oferi o viziune completă și actualizată asupra acestui subiect. De la originea sa și până la posibilele sale implicații viitoare, vom analiza diverse aspecte pentru a înțelege pe deplin importanța și impactul Arbore filogenetic în societatea contemporană.

]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2021
Marele lant al vieţii, aşa cum apare în lucrarea Rhaetorica Christiana (1579) a lui Didacus Valdes.
Tabelul istoriei naturale, 1728: un prim pas în crearea unui arbore filogenetic
Prima ciornă de arbore filogenetic a lui Darwin în lucrarea sa First Notebook on Transmutation of Species (1837).
Arbore filogenetic foarte simplificat al grupelor de specii cunoscute pe Pământ.
Arborele filogenetic al organismelor după Ernst Haeckel cu regnurile Plantae, Protista, Animalia. Ilustrație din Generelle Morphologie der Organismen (1866)
Arborele filogenetic al omului după Ernst Haeckel.
Arbore filogenetic bazat pe cercetările lui Cavalier-Smith, în care, pornind de la strămoșul universal "LUCA" (Last unique universal ancestor în engleză), apar pe de-o parte Clorobacteriile, pe de altă parte celelalte procariote, iar arheele și eucariotele formează gruparea "Neomura".

Arborele filogenetic, numit și dendrogramă, este diagrama ce reprezintă grafic relațiile de rudenie dintre diferite organisme (specii, genuri, familii, ordine, etc.) în funcție de strămoșii lor comuni.[1] Această reprezentare realizează o clasificare științifică a organismelor, ținând cont de rezultatele cercetărilor în domeniile anatomiei comparate, embriologiei, biologiei moleculare, geneticii, cladisticii și paleontologiei. Aspectul grafic al acestei scheme este cel mai adesea al unui arbore (greacă dendros - copac, arbore) în care trunchiul este reprezentat de organismul sau grupul de organisme strămoș, iar ramurile de organismele ce au în comun acest strămoș.

Această definiție restrânsă este aplicabilă biologiei; analiza filogenetică și realizarea unui arbore filogenetic poate fi însă aplicată tuturor entităților care au un strămoș comun. Spre exemplu, analiza filogenetică, bazată pe greșelile de ortografie, a permis identificarea relațiilor existente între diferite versiuni ale unor manuscrise copiate în mănăstirile Evului Mediu.[2]


.

Un arbore filogenetic bazat pe datele ARNr, arătând separarea bacteriilor, arheelor și eucariotelor.


Arbore filogenetic




Un alt model grafic de arbore filogenetic

































Alt tip de arbore filogenetic

Se folosește pentru a evidenția gradul de rudenie dintre diferite grupuri sistematice. În acest caz sunt prezentate gradele de rudenie din cadrul clasei Aves. 

▲
└─o Aves
  └─o Neornithes
    ├─o Palaeognathae
    │ ├─o Struthioniformes
    │ └─o
    │   ├─o Tinamiformes
    │   ├─o Rheiformes
    │   └─o
    │     ├─o Apterygiformes
    │     └─o Casuariiformes
    └─o Neognathae
      ├─o Galloanserae
      │ ├─o Galliformes
      │ └─o Anseriformes
      └─o Neoaves
        ├─o Metaves
        │ ├─o
        │ │ ├─o
        │ │ │ ├─o Podicipediformes
        │ │ │ └─o Phoenicopteriformes
        │ │ └─o
        │ │   ├─o Phaethontiformes
        │ │   └─o
        │ │     ├─o Pteroclidiformes
        │ │     └─o
        │ │       ├─o Mesitornithiformes
        │ │       └─o Columbiformes
        │ └─o
        │   ├─o Eurypygiformes
        │   └─o Caprimulgiformes (paraphylétique)
        │     └─o Apodiformes
        └─o Coronaves
          ├─o
          │ ├─o Opisthocomiformes
          │ └─o
          │   ├─o
          │   │ ├─o Otidiformes
          │   │ └─o
          │   │   ├─o Gruiformes
          │   │   └─o Cuculiformes
          │   └─o
          │     ├─o Musophagiformes
          │     └─o
          │       ├─o Gaviiformes
          │       └─o
          │         ├─o
          │         │ ├─o Sphenisciformes
          │         │ └─o Procellariiformes
          │         └─o
          │           ├─o Ciconiiformes
          │           └─o Pelecaniformes
          └─o
            ├─o Charadriiformes
            └─o
              ├─o
              │ ├─o Cariamiformes
              │ └─o
              │   ├─o Falconiformes
              │   └─o
              │     ├─o Passeriformes ►
              │     └─o Psittaciformes
              └─o
                ├─o Accipitriformes
                └─o
                  ├─o
                  │ ├─o Coliiformes
                  │ └─o Strigiformes
                  └─o
                    ├─o Leptosomiformes
                    └─o
                      ├─o Trogoniformes
                      └─o
                        ├─o Bucerotiformes
                        └─o
                          ├─o Piciformes
                          └─o Coraciiformes

Referințe

  1. ^ Encyclopædia Britannica On-line, Phylogenetic tree
  2. ^ Howe, CJ (). „Manuscript evolution”. Trends Genet. Elsevier Science Ltd. 17 (3): 147–52. PMID 11226609. 

Legături externe