Acest articol abordează subiectul Asediul Belgradului (1521) dintr-o abordare cuprinzătoare și detaliată, cu scopul de a oferi o viziune completă și actualizată a acestui subiect de interes. În acest sens, vor fi explorate diferite aspecte legate de Asediul Belgradului (1521), de la originea și istoria sa până la impactul său asupra societății actuale. Vor fi prezentate date relevante, studii recente și analize aprofundate care vor permite cititorului să înțeleagă importanța și relevanța Asediul Belgradului (1521) astăzi. De asemenea, vor fi oferite reflecții și perspective pentru a îmbogăți înțelegerea acestui subiect și a promova o dezbatere îmbogățitoare.
Asediul Belgradului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Războaiele Otomane în Europa ![]() | |||||||
![]() | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
![]() | ![]() | ||||||
Conducători | |||||||
Mihály Móré Balázs Oláh Petar Ovčarević(d) | Soliman I | ||||||
Modifică date / text ![]() |
Asediul Belgradului a avut loc în perioada 25 iulie - 29 august 1521. Sultanul Soliman I a asediat cetatea maghiară Belgrad. Zidurile fortăreței au fost supuse unui bombardament greu ce a durat șapte zile. Ulterior, orașul a fost atacat și cucerit fără mare dificultate și cu pierderi mici de soldați.[1] Belgradul a devenit o importantă bază militară pentru mai multe operațiuni militare otomane în Europa și scaunul Pașalâcului Belgradului.[2] În timpul dominației otomane Belgradul a devenit unul dintre cele mai mari orașe ale Europei.[2] Cucerirea sa, în cele din urmă, a dus la Bătălia de la Mohács (1526) și la cucerirea unei mari părți a Regatului Ungariei de către otomani.