Avdella

În acest articol, vom explora impactul și influența Avdella asupra societății contemporane. De la apariția sa, Avdella a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume și a câștigat un loc proeminent în cultura populară. De-a lungul anilor, Avdella și-a demonstrat capacitatea de a modela opinii, de a inspira mișcări și de a contesta normele stabilite. În acest sens, este crucial să examinăm cu atenție modul în care Avdella a contribuit la evoluția societății în diferite aspecte, de la politică și economie la sfera artistică și expresia individuală. Acest articol își propune să facă lumină asupra rolului fundamental pe care l-a jucat Avdella în viața noastră de zi cu zi și asupra influenței sale asupra modului în care percepem lumea din jurul nostru.

Avdella
—  așezare umană  —

Map
Avdella (Grecia)
Poziția geografică în Grecia
Coordonate: 40°00′25″N 21°07′31″E ({{PAGENAME}}) / 40.006944444444°N 21.125277777778°E
Țară Grecia
dimotiki enόtita]Dimotiki Enόtita AVDELLAS]
dimotiki koinόtita (Ellada)]Topiki Koinόtita Avdellas]
Administrație descentralizată​Epir-Macedonia de Vest​
Periferie​Macedonia de Vest
Prefectură​Prefectura Grevena
Comună​Grevena​
Altitudine1.300 m.d.m.
Populație (2011)
 - Total280 locuitori
Cod poștal510 32
Prefix telefonic2462
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Avdella
Poziția localității Avdella
Poziția localității Avdella
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Avdella (în greacă : Αβδέλλα, în aromână : Avdhela, Abela, Abdela) este un sat din Grecia, care face parte din prefectura Grevena, regiunea Macedonia de Vest.[1] În 2001 populația satului era de 448 locuitori, predominant aromâni. În 2011 populația localității era de 280 de persoane.[1]

Geografie

Satul este situat la 40 km sud-vest de orașul Grevena, la 1.300 m deasupra nivelului mării, în Munții Pindului. El se află la granița Parcului Național Pind.[1]

Istorie

În Imperiul Otoman

Avdella, ars de antarții greci în 1905. Imaginea îi prezintă pe Milton Manaki și Kosta Ekzarho, Foto: Frații Manakia
Icoana Fecioarei Maria a Mânăstirii "Sfânta Treime" din Avdella, cu inscripția în limba română

Înainte de 1800 satul se afla în zona Fadnes, dar s-a mutat într-o altă zonă cu climat mai bun.[1] Populația lui constă în principal din familii numeroase de păstori vlahi.[1] Țăranii se bucură de o autonomie, dar aceste privilegii sunt pierdute în timpul lui Ali Pașa din Ioannina.[1]

În 1880 Apostol Mărgărit a deschis o școală românească în Avdella.[2] Potrivit altor surse, școala românească a fost deschisă încă în 1867.[1][3]

Până în 1900, potrivit statisticii lui Vasil Kănceov ("Macedonia, etnografie și statistică"), Avdela (Avella) număra 1.500 de vlahi.[4] Potrivit statisticilor grecești din 1904, în Avdala trăiesc 1.700 vlahofoni, dintre care 400 sunt români.[5]

Pentru că a crescut propaganda românească, în octombrie 1905, Avdella a fost atacată de o ceată de antarți greci[1] și este incendiată – au ars 133 de case, 8 magazine, biserica și școala.[6][7] În mai 1906, 60 de familii migrează de la Grevena în Avdella, păzite de armata turcă, sunt atacate de antarții greci care ucid 4 aromâni și 10 turci.[8]

Biserica din piața satului cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost arsă în 1905 și a fost reconstruită în 1955.[9]

În Grecia

În timpul primului război balcanic în 1912, în sat au intrat soldați greci și după cel de-al doilea, din 1913, Avdela rămâne în Grecia.

La 14 iunie 1944 satul a fost ars de către forțele de ocupație germane.[1]

În piața satului există busturile fraților Manakia născuți aici.[1]

Personalități

Apostol Mărgărit

Un om proeminent al secolului al XVIII-lea a fost Neofit al II-lea, episcop de Siatista din 1792 până în 1811. Din Avdella sunt unele dintre cele mai proeminente figuri ale renașterii aromâne, cum ar fi:

De la Avdella sunt mai mulți proeminenți oameni de știință din România:

Note

  1. ^ a b c d e f g h i j Citare goală (ajutor) 
  2. ^ Amintiri din D.
  3. ^ Citare goală (ajutor) 
  4. ^ Kanchov, Vasil. Macedonia. Etnografie și statistică, Sofia, 1900, p. 276.
  5. ^ Spanos, Constantin. "Recensământul lui Sandja al sârbilor", în: "Elimatically", 48-49, 2001.
  6. ^ Silyanov, Hristo.
  7. ^ Avdella la începutul secolului
  8. ^ Motta, Giuseppe.
  9. ^ Citare goală (ajutor) 

Bibliografie

  • Birkas, K., "Avdella", Iolkos, Atena 1978.