Bainită

În acest articol, vom explora Bainită din diferite perspective, analizând importanța acestuia în diverse contexte și impactul său asupra societății actuale. Bainită este un subiect/element/persoană care a captat atenția diferitelor sectoare, generând dezbateri și reflecție în jurul relevanței sale astăzi. Pe parcursul acestui articol, vom examina aspectele cheie legate de Bainită, evidențiind influența acestuia în diferite domenii și proiecția sa viitoare. Printr-o analiză detaliată și critică, vom căuta să pătrundem în complexitatea Bainită, oferind cititorului o viziune completă și multidimensională asupra subiectului. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi adevărata esență a lui Bainită și impactul său asupra societății noastre contemporane!

Reprezentare grafică a comportării oţelului ductil cu diverse zone de tranziţie
(1) - călire până la obținerea martensitei
(2) - revenire intermediară
(3) - răcire soldată cu obținerea bainitei
(4) - domeniul perlitei
(5) - domeniul bainitei

În metalurgie, bainita este constituent structural al oțelurilor, obținut prin transformarea austenitei.

Se deosebesc:

  • bainită superioară: cu aspect acicular
  • bainită inferioară: cu aspect granular.

Numele provine de la Edgar Bain, specialist american în metalurgie, care, împreună cu E. S. Davenport, l-a descris pentru prima dată. La răcirea unui oțel eutectoid cu 0,8% C, din domeniul austenitic sub temperatura eutectoidă se obțin trei modificări structurale și anume: structuri eutectoide: perlită, sorbită și troostită; structuri intermediare: bainite; martensită.

Structura intermediară bainitică este un produs bifazic: ferită suprasaturată cu carbon, cu precipitări de carburi.[1] Transformările izoterme pentru structuri intermediare de bainite se utilizează în practica industrială la fabricarea sculelor.

Note

  1. ^ Alexandru Domșa, Șerban Domșa, Materiale metalice în construcția de mașini și instalații. Vol. I. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 62