Baraj

În acest articol, vom explora Baraj dintr-o perspectivă unică și detaliată. Baraj este un subiect interesant care a captat interesul multora și pe bună dreptate. Pe parcursul acestei scrieri, vom analiza impactul pe care Baraj l-a avut în diferite domenii, precum și relevanța sa astăzi. Aprofundând în istoria și evoluția sa, vom descoperi factorii care au contribuit la importanța sa și tendințele care i-au modelat dezvoltarea. În plus, vom aprofunda în diferitele puncte de vedere și opinii despre Baraj, oferind o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect intrigant. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie informativă și perspicace despre Baraj!

Barajul Karun-3, Iran.
O secţiune transversală verticală printr-un baraj hidroenergetic, un baraj realizat pentru a produce energie electrică.

Un baraj reprezintă o barieră care separă apele. Barajele pot fi naturale, fiind create fără intervenție umană, sau artificiale, adică realizate de oameni. Barajele artificiale servesc mai ales pentru reținerea apei, în timp ce structuri similare, așa cum sunt digurile sau ecluzele au rolul de a preveni apa să se reverse din cursul său, sau, respectiv, să asigure trecerea dintr-o parte sau alta a unui baraj, care separă volume diferite de apă aflate la diferite niveluri.

Cel mai înalt baraj din lume are 300 de metri și este Barajul Nurek din Tadjikistan.[1]

Istorie

Mici baraje artificiale au fost construite probabil încă din epoca preistorică, pentru rezerve de apă potabilă, irigații sau piscicultură primitivă. Conform arheologului N. Schnitter-Reinhardt, cel mai vechi baraj cunoscut a fost construit în Peninsula arabică, în apropiere de Jawa (în actuala Iordanie, la circa 100 km nord-est de capitala Amman), spre sfârșitul mileniului IV î.Hr.[2] În Istoriile sale, Herodot vorbește despre un baraj din Egipt, construit la porunca faraonului Menes, fondatorul primei dinastii, pentru alimentarea cu apă a orașului Memfis.[3]

Tipuri de baraje

Imagine a Lacului Roşu, format în anul 1837 prin surparea unei porțiuni a unuia din flancurile Muntelui Ghilcoș din Munții Harghitei.

Barajele pot fi formate de cauze naturale (așa cum este cazul Lacului Roșu din Munții Harghita, un lac format prin bararea naturală a cursului unui râu), prin intervenția unor animale specializate în construirea de baraje, așa cum sunt castorii și prin intervenția deliberată de barare realizată de om (așa numitele baraje artificiale). Barajele realizate de om sunt clasificate după diverse criterii, așa cum ar fi înălțimea, tipul de structură, scopul urmărit prin realizarea barajului ș.a.m.d.

Clasificare după mărime

Conform standardelor internaționale barajele mari sunt cele mai înalte de 15 metri, iar barajele foarte mari au peste 150 metri înălțime.[4]

Referințe

  1. ^ Guinness Book of Records 1997 Pages 108-109 ISBN 0-85112-693-6
  2. ^ fr Patrick Le Delliou, Les barrages, conception et maintenance, Presses Universitaires de Lyon, 2003.
  3. ^ en Herodotus, The Histories, A. D. Godley (editor), Perseus online version
  4. ^ „Methodology and Technical Notes”. Watersheds of the World (în English). Arhivat din original (HTML) la . Accesat în . A large dam is defined by the industry as one higher than 15 meters high and a major dam as higher than 150.5 meters. 

Lectură suplimentară

  • Radu Prișcu, Construcții hidrotehnice, vol. I: Baraje, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983 (ediția a II-a).

Legături externe

Vezi și