Beregsău Mare, Timiș
Beregsău Mare, Timiș este un subiect care a captat atenția oamenilor din întreaga lume în ultimii ani. Fie datorită relevanței sale în societate, fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi, Beregsău Mare, Timiș a ocupat un loc central în conversațiile și dezbaterile actuale. De la apariția sa, Beregsău Mare, Timiș a generat curiozitate și controversă, făcându-l un subiect fascinant de explorat și discutat. În acest articol, vom explora în detaliu toate fațetele lui Beregsău Mare, Timiș, de la originea sa până la impactul său asupra lumii de astăzi, cu scopul de a arunca lumină asupra acestui subiect și de a oferi o înțelegere mai profundă a importanței sale.
| Beregsău Mare | |
| — sat — | |
  Beregsău Mare Beregsău Mare (România) | |
| Coordonate: 45°45′33″N 21°1′35″E / 45.75917°N 21.02639°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Comună | Săcălaz |
| SIRUTA | 158582 |
| Prima atestare | 1332 |
| Altitudine | 82 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.941 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 307371 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Beregsău Mare (germană Grossberegsau, Grossberksoff, maghiară Beregszo) este un sat în comuna Săcălaz din județul Timiș, Banat, România.
Istoric
Localitatea Beregsău Mare este atestată la anul 1335, sub forma de Beregszo. Următoarea consemnare medievală este una de ordin heraldic: Diploma cu blazon acordată de Iancu de Hunedoara la 1448 lui Petru de Beregsău. În 1561 Coroana regală ungară a atribuit satul și hotarul acestuia lui Kanjorfoldi Karacsanyi. În 1717 localiatea apare cu denumirea de Berex - Shock, ceea ce ar însemna „Curtea Beregh”, urmând o depopulare a localității. După unele indicii din hărțile atlasului oficial, satul a fost repopulat, foarte probabil între anii 1761 și 1785. [1]
Localizare
Se situează la 18 km vest de municipiul Timișoara, pe drumul național DN59A Timișoara - Jimbolia. Are haltă la calea ferată Timișoara-Jimbolia. Se învecinează la est cu Săcălaz (8 km), la vest cu Cărpiniș (10 km) iar la sud-vest cu Beregsău Mic (4 km).
Populație
| Recensământul[2] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Alte etnii | |||
| 1880 | 1.971 | 1.844 | 81 | 33 | 13 | |||
| 1900 | 2.210 | 1.981 | 102 | 74 | 53 | |||
| 1941 | 1.771 | 1.705 | 24 | 26 | 16 | |||
| 1977 | 2.144 | 2.025 | 18 | 44 | 57 (42 romi) | |||
| 1992 | 1.571 | 1.499 | 25 | 28 | 19 | |||
| 2002 | 1.566 | ? | ? | ? | ? | |||
Obiective turistice
- Biserica ortodoxă "Sfântul Mucenic Gheorghe" din 1793, pictată în secolul XIX
Note
- ^ „Repere istorice, date și documente biblio-arhivistice despre Beregsău Mare” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
Bibliografie recomandată
- Boldureanu, Ioan Viorel, Beregsău Mare - monografie, Editura Mirton, Timișoara, 1996, ISBN 973-578-102-6