Bondoc Ionescu-Crum

În articolul de astăzi, vom explora Bondoc Ionescu-Crum și impactul său asupra societății noastre actuale. Bondoc Ionescu-Crum este un subiect de interes și dezbatere de mulți ani, iar influența sa se extinde la diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra economiei până la rolul său în cultura populară, Bondoc Ionescu-Crum a fost subiect de studiu și cercetare de către academicieni, profesioniști și entuziaști deopotrivă. În acest articol, vom analiza diferitele aspecte ale Bondoc Ionescu-Crum și vom examina modul în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom explora opiniile și perspectivele experților în domeniu, precum și experiențele personale ale celor care au fost afectați de Bondoc Ionescu-Crum. Pregătește-te să te cufunzi în lumea fascinantă a lui Bondoc Ionescu-Crum!

Bondoc Ionescu-Crum
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Bregovo, Vidin, Bulgaria Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Brașov, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România[2] Modificați la Wikidata
Ocupațieatlet
fotbalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Bondoc Ionescu-Crum (n. , Bregovo, Vidin, Bulgaria – d. , Brașov, România) a fost un atlet și antrenor de fotbal român, părinții săi fiind români.

Carieră

Ajunge de mic în România și locuiește la Brașov, unde urmează Liceul Andrei Șaguna.[3]

În 1934, la Concursurile Inter-școlare de pe Câmpia Libertății din Blaj, obține victoria la cinci probe și stabilește un nou record național la săritura în lungime cu 7,03 m.[4] Anul următor, la Jocurile Balcanice, care au loc la Istanbul, cucerește titlul de vicecampion pentru aceeași probă. În 1936, participă la Jocurile Olimpice de la Berlin. În același an, câștigă Campionatul Balcanic de la Atena.[5] După cel de-Al Doilea Război Mondial, este antrenor de fotbal timp de 10 ani în cadrul clubului „Știința” Craiova. Devine antrenor de fotbal și la Tractorul,[6] CSU și Hidromecanica Brașov.

A încetat din viață pe 24 iunie 1994.

În 1955, a primit „Crucea Comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial 1941-1945” pentru merite militare aduse României[7] și post-mortem i s-a conferit titlul de cetățean de onoare al Brașovului.[8] După 1989, o stradă din Brașov îi poartă numele.[9]

A fost primul săritor român de peste 7 m la lungime, profesor de educație fizică, antrenor de fotbal care a pus bazele viitoarei echipe Universitatea Craiova.[10]

Note

Legături externe