În acest articol ne vom adânci în lumea lui Botgros, explorând diferitele sale fațete și semnificații. Botgros trezește interes constant în societate, fie datorită impactului său asupra istoriei, a relevanței sale în prezent sau a proiecției în viitor. În acest sens, ne vom scufunda într-o analiză detaliată a Botgros, examinând originile, evoluția și posibilele implicații ale acestuia. Fie că este o figură iconică, un fenomen cultural sau un eveniment relevant, Botgros stârnește interesul specialiștilor și al fanilor deopotrivă, oferind un teren fertil pentru reflecție și dezbatere.
Botgros | |
---|---|
![]() | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Passeriformes |
Familie: | Fringillidae |
Gen: | Coccothraustes |
Specie: | C. coccothraustes |
Nume binomial | |
Coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758) | |
![]() | |
Modifică text ![]() |
Botgrosul sau cireșarul (Coccothraustes coccothraustes) este o pasăre denumită după ciocul ei puternic cu care poate sparge ușor sâmburii de cireșe, vișine etc. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. Arealul de răspândire este Europa, Africa de Nord, dar și Asia de Est și Japonia. Are penajul cafeniu-roșcat cu negru la bărbie și la aripi. Cuibărește în arborii și arbuștii din regiunile deluroase și de șes, îndeosebi în pădurile luminoase. Ouăle depuse în aprilie-mai, circa cinci într-un cuib, sunt verzi-albăstrui sau cenușii, fiind pătate cu negru. Incubația durează 13–14 zile, ouăle fiind clocite preponderent de femelă. Botgrosul migrează din Europa de Est spre vest sau sud și iernează pe teritoriul Turciei, Italiei.