Braytim

Braytim este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în ultimele decenii. Cu o istorie bogată și variată, Braytim a captat atenția academicilor, cercetătorilor, experților și entuziaștilor deopotrivă. De la origini până la impactul său asupra societății actuale, Braytim a lăsat o amprentă profundă asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele aspecte și perspective legate de Braytim, cu scopul de a oferi o înțelegere mai completă a acestui subiect atât de relevant astăzi.

Braytim
—  cartier  —
Map
Braytim (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°43′23″N 21°14′53″E ({{PAGENAME}}) / 45.7231882°N 21.2479379°E
Țară România
Județ Timiș
Municipiu Timișoara
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Braytim este un cartier din Timișoara. Acesta este situat în partea de sud a orașului, fiind primul cartier rezidențial construit în Timișoara, după 1989. Limitele cartierului se află între fosta strada Lidia, actuala stradă Mareșal Constantin Prezan, strada Gavril Musicescu, Calea Martirilor 1989 și Calea Urseni.[1][2]

Istorie

Proiectul a apărut în 1990 urma colaborării dintre T.C.M. Timiș, ulterior devenita Constructim, și firma „Maisons Pierre Bac”[3] din Saint-Jean-de-Braye, Franța, reunite într-o societate mixtă, româno-franceza, sub numele de Braytim,[4] unde partea română deținea 49% din acțiuni, iar cea franceză 51%.[5] Numele provine din alăturarea denumirilor Bray, din Saint-Jean-de-Braye, și Tim, din Timișoara.

Construcțiile private încep în 7 decembrie 1991, odata cu sfințirea terenului de 68 de hectare concesionat[6] de către Primăria Timișoara și Prefectura Județului Timiș, situat între Calea Martirilor 1989, strada Mureș și strada Gavril Musicescu, limita orașului cu localitatea Giroc,[7] de către preoții loan Brânzei și loan Drăgoi împreuna cu mitropolitul Nicolae Corneanu și episcopul Sebastian Krauter.[8] La acea vreme targetul era construirea a 900 de locuințe, fiind planificate, până în a doua jumătate a anului 1992, ridicarea a 17 imobile după planurile IPROTIM, sub conducerea arhitectei Alina Anastasescu.[8] În iunie 1997 erau construite doar 28 de imobile,[9] iar în septembrie, același an, 39.[10]

Tot în 1997, municipalitatea din Saint-Jean-de-Braye a donat administrației din Timișoara 4 autobuze Renault, cu scopul de a deservi transportul în comun între Timișoara și zona Braytim.[11]

În 1998, Primăria Timișoarei avea în vedere un plan urbanistic local pentru acest cartier, printre propuneri numărându-se terenuri destinate pentru spații verzi și sport, extinderea Bulevardului Sudului și modernizarea Caii Urseni.[1][2]

Modelul cartierului Braytim a fost preluat și răspândit în jurul orașului. Practic, terenul a fost parcelat și vândut, iar proprietarii și-au construit case și vile cu unul sau mai multe etaje, însă aici nu a existat un concept sau un plan arhitectural al întregii zone.

Proiectul a avut parte si de critici în presa locală, un articol din 1995 menționând faptul ca acesta se află pe o stradă suburbană, iar locuințele au loturi de teren înguste, complet lipsite de vegetație și au un aspect monoton, asemănător cazărmilor, evidențiind un stil arhitectural neadaptat tradiției locale.[12]

Obiective turistice

În zonă se află Parcul Triade, cu opere ale sculptorului maghiar Péter Jecza și alte lucrări de artă ale unor artiști timișoreni.

Note

  1. ^ a b „Agenda, aprilie-iunie 1998 (Anul 9, nr. 14-26) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  2. ^ a b „Agenda Zilei, aprilie 1998 (Anul 3, nr. 76-100) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  3. ^ „Renașterea Bănățeană, octombrie 1990 (Anul 2, nr. 196-217) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  4. ^ „Tineretul Liber, octombrie 1990 (Anul 2, nr. 239-264) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  5. ^ „Renaşterea Bănăţeană, iulie 1996 (Anul 8, nr. 1937-1963) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  6. ^ „Renașterea Bănățeană, iunie 1994 (Anul 6, nr. 1297-1322) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  7. ^ „Agenda, aprilie-iunie 1991 (Anul 2, nr. 14-26) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  8. ^ a b „Renașterea Bănățeană, decembrie 1991 (Anul 3, nr. 536-558) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  9. ^ „Agenda Zilei, iunie 1997 (Anul 2, nr. 125-149) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  10. ^ „Agenda Zilei, septembrie 1997 (Anul 2, nr. 203-228) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  11. ^ „Agenda Zilei, mai 1997 (Anul 2, nr. 100-124) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  12. ^ „Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 1995 (Anul 7, nr. 1479-1503) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .