În lumea de astăzi, Bunghișor a devenit un subiect de mare relevanță, implicațiile sale sunt pe cât de diverse, pe atât de influente în societatea contemporană. De la impactul său asupra economiei până la impactul său asupra culturii populare, Bunghișor a câștigat o importanță fără precedent în sfera globală. De-a lungul anilor, a trezit atât interesul academicilor și experților, cât și al populației generale, generând o dezbatere constantă care urmărește să înțeleagă multiplele sale fațete și consecințe. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele dimensiuni ale lui Bunghișor și impactul său în diferite domenii, oferind o imagine amplă și completă a importanței sale astăzi.
Bunghișor | |
---|---|
![]() | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Plantae |
(neclasificat): | Angiospermae |
(neclasificat): | Eudicotidae |
(neclasificat): | Asteridae |
Ordin: | Asterales |
Familie: | Asteraceae |
Trib: | Astereae |
Gen: | Erigeron |
Specie: | E. nanus |
Nume binomial | |
Erigeron nanus Nutt. | |
Sinonime[1] | |
Erigeron nanum Nutt. | |
Modifică text ![]() |
Bunghișorul (Erigeron nanus) este o plantă pitică din familia Asteraceae, cu tulpina de 20-50 mm. Are un singur capitul, în mijloc cu un disc de flori tubuloase gălbui, iar pe margini un singur rând de flori cu ligule roșii (asemănător cu ochiul boului de munte). Frunzele sunt bazale alungite, înguste și în formă de limbă. Adesea culoarea frunzelor este gălbuie. Involucrul[2] este roșcat, cu peri albicioși și deși.
Bunghișorul înflorește în lunile iulie-august.
În România este răspândită prin munții Rodnei și Bucegi, în locuri pietroase și ierboase.