Casa inginerului Serbov

În lumea de astăzi, Casa inginerului Serbov este un subiect care a captat atenția multora. Fie datorită relevanței sale în societatea actuală, a impactului său asupra vieții de zi cu zi sau a influenței sale în domeniul profesional, Casa inginerului Serbov este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere. De ani de zile, Casa inginerului Serbov a fost subiect de studiu, discuție și analiză, iar importanța sa nu a încetat să crească în timp. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Casa inginerului Serbov, evoluția sa de-a lungul anilor și relevanța sa astăzi. Prin diverse abordări și perspective, vom face lumină asupra acestui subiect care a stârnit atâtea discuții.

Casa inginerului Serbov
Poziționare
Casa inginerului Serbov se află în Chișinău
Casa inginerului Serbov
Casa inginerului Serbov
Coordonate47°1′9.8″N 28°49′33.31″E ({{PAGENAME}}) / 47.019389°N 28.8259194°E
LocalitateChișinău
Municipiumunicipiul Chișinău
Țara Republica Moldova
Adresastr. Mihail Kogălniceanu, 60
Edificare
Data finalizării1870
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Casa inginerului Serbov este un monument istoric și de arhitectură de însemnătate națională din orașul Chișinău.[1]

Istorie

Prima atestare documentară a acestui lot de pământ, înscris pe atunci la adresa str. Reni, 50, datează de la 18 iunie 1838, când comisia de construcții a confirmat planul și fațada casei secretarului de colegiu Ivan Horjevsky. Casa, de piatră și cu acoperiș de țiglă, a fost vândută lui Iacob Organov în 1854. În 1870 a fost vândută din nou, Luizei Mișenko, soție de consilier de curte. Imediat a fost demolată vechea construcție și ridicată, pe același loc, o casă atestată printr-o adeverință eliberată de arhitectul orașului Alexandru Bernardazzi – considerat a fi însuși arhitectul casei – la 11 ianuarie 1873.[2]

Clădirea găzduiește Muzeul Pedagogic din Chișinău, fondat în 1974.[3]

Arhitectură

Intrarea în clădire

Clădirea este construită pe un plan unghiular, pe un demisol înalt, cu o aripă orientată în adâncul cartierului și fațada principală aliniată străzii. Spațiul interior este împărțit în două părți egale de un perete longitudinal. În total sunt 5 camere și o bucătărie. Fațada principală are o compoziție asimetrică, alcătuită din șapte axe, șase de goluri de ferestre și una de intrare, amplasată lateral, care conduce în holul casei. Odăile sunt decorate plastic cu: un cămin și sobe din cahle de faianță, decorate în spirit baroc; stucaturi la marginea plafonului din salonul casei. Detaliile arhitectonice ale fațadei principale sunt în stil eclectic cu reminiscențe baroce: ancadramente la ferestre cu includerea cornișelor, susținute de console din piatră, și a plitelor de pervaz, toate dotate cu panouri decorative. Pereții sunt încoronați deasupra cu o cornișă cu modilioane, mai expresivi la rezalitul intrării.[2]

În aripa alungită se află o intrare secundară. Fațadele orientate spre interiorul curții erau dotate cu o galerie unghiulară cu geamuri.[2]

Proprietatea imobiliară conține încă o clădire, amplasată în adâncul cartierului. Aceasta are două etaje și a fost construită la începutul secolului al XX-lea în zidărie aparentă din piatră fățuită. Fațada principală a sa este tratată ca o casă de locuit.[2]

Note

  1. ^ „Registrul Monumentelor Republicii Moldova”. Guvernul Republicii Moldova. Portalul Guvernamental al Datelor Deschise. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b c d „Mihai Kogălniceanu, 60 A,B. Casă inginerului S. Serbov cu o atenansă în curte”. monument.sit.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Muzeul Pedagogic din Chișinău”. Moldova.org. . Accesat în . 

Legături externe