În acest articol vom explora Cei 42 de mucenici din Amoreea, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Pentru a înțelege mai bine ce este Cei 42 de mucenici din Amoreea, ne vom uita la impactul său în diferite contexte și la modul în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom examina diferite perspective și opinii despre Cei 42 de mucenici din Amoreea, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect. Pe parcursul acestui articol, sperăm să oferim informații și reflecții relevante care îi vor ajuta pe cititori să-și extindă înțelegerea despre Cei 42 de mucenici din Amoreea.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Cei 42 de mucenici din Amoreea | |
Date personale | |
---|---|
Decedat | anul 845 d.Hr. Samarra, Irak ![]() |
Venerație | |
Venerat(ă) în | Biserica Ortodoxă, Biserica romano-catolică |
Sărbătoare | 6 martie |
Însemne | ocrotitori mucenici al Amoreei |
Patronaje | ocrotitori mucenici al Amoreei |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Sfinții 42 mucenici din Amoreea (d. 845) au fost oficiali ai Imperiului Bizantin luați prizonieri de Califatul Abbasid în urma devastării Amoreei(d), una dintre cele mai importante cetăți ale Imperiului Bizantin în secolul al IX-lea. Oficialii au fost capturați cu ocazia căderii cetății în mâinile sarazinilor conduși de califul abbasid Al-Mu'tasim în anul 838 d.Hr., duși în sclavie la Samarra (azi în Irak), unde au fost decapitați pentru că au refuzat să se convertească la islam.
Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă îi comemorează ca sfinți pe data de 6 martie.[1]