Cetatea Liteni

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Cetatea Liteni și tot ceea ce are de oferit. Cetatea Liteni a fost subiect de interes și dezbatere de secole, iar impactul său a fost resimțit într-o varietate de domenii, de la știință la cultura populară. Pe parcursul acestor pagini, vom examina istoria lui Cetatea Liteni, importanța sa în lumea modernă și diferitele perspective care există pe această temă. Indiferent dacă sunteți expert în Cetatea Liteni sau pur și simplu doriți să aflați mai multe despre acesta, acest articol vă va oferi o privire de ansamblu cuprinzătoare și perspicace.

Cetatea Liteni

Ruinele cetății Liteni
Clădire
LocLiteni, județul Cluj
OrașLiteni[1]  Modificați la WikidataLiteni  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia
Coordonate46°36′29″N 23°26′03″E / 46.60815°N 23.43419°E ({{PAGENAME}})
Terminată1324

Cetatea Liteni (Cetatea Geczy, Cetatea Lita) este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de satul Liteni (în maghiară Magyarléta) din județul Cluj, pe o stâncă deasupra Văii Iara.

Cetatea Liteni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod CJ-I-m-A-07090.01).

Așezare

Ruinele cetății Liteni se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca și la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, cetatea aflandu-se la 3 km sud-vest de satul Liteni, pe o stâncă, deasupra Văii Iara

Istoric

Atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta”, cetatea a avut un trecut foarte zbuciumat. În anul 1405 împăratul Zsigmond Luxemburgi (Sigismund de Luxemburg, 1368-1437) a dăruit cetatea orașului Cluj, mai târziu a împărțit moșiile cetății în trei părți: lui Jakcs Janos, lui Vana (un judecător) și lui Laszlo (voievod de Beiuș). După moartea împăratului Sigismund de Luxemburg cetatea a trecut mai întâi în proprietatea lui Losonczi Dezsö, iar mai târziu (după anul 1441) în proprietatea lui Herepei Márk. În anul 1456, Ioan de Hunedoara (Janos Hunyadi) a dăruit cetatea unei verișoare a lui Pongracz Janos (Csolnokosi Klara). După ce familia acesteia s-a stins, cetatea a trecut succesiv în mâinile mai multor proprietari (Perenyi Orsolya, Corvin Janos, Balassa Ferenc, Artanhazi Bornemissza Boldizsar ș.a.). A fost grav avariată ca urmare a exploziei magaziilor de pulbere din subteranele cetății la 12 februarie 1562, în urma unui asediu. În 1569 ruinele și pădurile aferente din vecinătate au fost dăruite lui Geczy Janos care a făcut cetatea din nou locuibilă, descendenții lui locuind aici timp de un secol (până aproximativ în a doua jumătate a secolului al XVII-lea). Numeroase legende se leagă de numele Geczy (numele "Cetatea Geczy" vine din aceasta perioadă). Nu există date precise asupra datei și cauzelor abandonării definitive a cetății, dar este probabil că aceasta s-a petrecut în timpul luptelor Curuților conduși de Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 094), cetatea apare sub numele de „Altes Schloß” (“Vechiul Castel”).

Note

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca, 1992.
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN ISBN 978-973-0-05364-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 

Vezi și

Legături externe

Galerie de imagini