Cetatea Zebernicului

În zilele noastre, Cetatea Zebernicului este un subiect pe buzele tuturor. Fie datorită relevanței sale în societatea actuală, a impactului său asupra economiei sau a influenței sale asupra culturii, Cetatea Zebernicului a captat atenția unui număr mare de oameni din întreaga lume. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Cetatea Zebernicului a jucat un rol fundamental în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în profunzime despre ce este Cetatea Zebernicului, diferitele sale ramificații și importanța sa în lumea de astăzi. Printr-o analiză detaliată, sperăm să facem lumină asupra acestui subiect foarte relevant și să oferim cititorilor noștri o imagine mai completă a Cetatea Zebernicului.

Cetatea Zebernicului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cetatea Zebernicului, Cetatea Zebernic sau Cetatea Vurpăr (în germană Burg Zebernek, în maghiară Zebernik vára) a fost odinioară cea mai puternică cetate țărănească de refugiere (în germană Fluchtburg) din secolul al XIII-lea (după 1241). Astăzi din ea se mai păstrează rămășițe din zidul de incintă și o încăpere săpată în stâncă. Incinta fortificată avea o lungime de 255 m și o lățime de 55 m. Zidul avea grosimea de 1,8 m, poarta de intrare fiind străjuită de un turn cu secțiunea pătrată. Cetatea a ars în 1450 dar a fost refăcută de populația germană imigrată în Vințu de jos și Vurpăr (sași). Prima atestare documentară sub numele Zebernik este din 1622. În 1728 cetatea a fost din nou incendiată și nu a mai fost refăcută, ruinându-se în timp.[1]

Ruinele cetății medievale a Zebernicului din satul Valea Vințului, comuna Vințu de Jos, aflate la 4 km în amonte de confluența Văii Vințului cu râul Mureș sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul LMI AB-I-s-B-00087. (RAN: 8997.01)

Note

  1. ^ Cetatea Zebernicului | Cetatea Vurpăr | Burg Zebernek

Bibliografie

  • Gheorghe Anghel, Mittelalterliche Burgen in Transsilvanien, Bukarest, 1973
  • Eduard Albert Bielz, Die Burgen und Ruinen in Siebenbürgen, Hermannstadt, 1899
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. 1, Hermannstadt, 2002

Legături externe