Cezar (titlu)
În acest articol, vom explora impactul Cezar (titlu) asupra diferitelor aspecte ale societății. De la apariția sa și până în prezent, Cezar (titlu) a jucat un rol fundamental în modul în care interacționăm, comunicăm și înțelegem lumea din jurul nostru. De-a lungul istoriei, Cezar (titlu) a fost subiect de dezbatere și analiză, iar influența sa a fost resimțită în domenii la fel de diverse precum politica, tehnologia, artele și cultura populară. Printr-o abordare interdisciplinară, vom examina îndeaproape modul în care Cezar (titlu) ne-a modelat experiențele și perspectivele și ce implicații are pentru viitor.
| |||||||||
| Regatul Roman 753 î.Hr. – 509 î.Hr. | |||||||||
| Republica Romană 509 î.Hr. – 27 î.Hr. | |||||||||
| |||||||||
| Magistrați obișnuiți | |||||||||
| Magistrați extraordinari | |||||||||
| Oficii și titluri onorifice | |||||||||
| Politică și legislație | |||||||||
| modifică | |||||||||
Cezar (plural Cezari), Latin: Cæsar (plural Cæsares), este un titlu acordat unui cetățean imperial, care se distinge pe plan politic. Provine din cognomenul (numele, în latină) Iulius Cezar, dictatorul roman. Schimbarea numelui de familie cu acest titlu imperial a devenit o practică comună începând cu anii 68/69, ultimul fiind cunoscut ca "Anul celor patru împărați".
În Imperiul Bizantin târziu, împăratul Alexie I Comnenul (domnie 1081–1118) a creat un titlu și mai mare decât acela de Cezar, și anume Sebastokrator, adică „al doilea împărat”, potrivit Anei Comnena.[1]
Bibliografie
- Pauly-Wissowa - Realencyclopädie der Classischen Altertumswissenschaft
Note
- ^ ODB, "Sebastokrator" (A. Kazhdan), p. 1862.
.png){kind=spacer}