Chiră de mare

În articolul de astăzi vom aprofunda subiectul Chiră de mare, aspect care a fost dezbătut de multă vreme. Chiră de mare este un subiect care a generat un mare interes în rândul experților și al fanilor deopotrivă și este crucial pentru înțelegerea impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății moderne. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele abordări care au fost luate în legătură cu Chiră de mare, precum și implicațiile acestora la nivel personal, social și global. În plus, vom explora unele dintre cele mai recente cercetări despre Chiră de mare și vom discuta posibilele implicații pentru viitor. În cele din urmă, acest articol își propune să ofere o viziune completă și actualizată asupra Chiră de mare, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o înțelegere mai profundă a acestui subiect foarte relevant.

Chiră de mare
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Charadriiformes
Familie: Laridae
Gen: Thalasseus
Specie: T. sandvicensis
Nume binomial
Thalasseus sandvicensis
(Latham, 1787)
Subspecii
  • Thalasseus sandvicensis sandvicensis (Latham, 1787)
  • Thalasseus sandvicensis acuflavidus (S. Cabot, 1847)
Arealul chirei de mare,     Arealul de cuibărit     Sedentară     Cartierele de iarnă
Sinonime
  • Sterna sandvicensis Latham, 1787
Modifică text Consultați documentația formatului
Ouă de Thalasseus sandvicensis - MHNT

Chira de mare (Thalasseus sandvicensis, sin. Sterna sandvicensis) numită și rândunea maritimă mică, pescăruș mic, chirighiță, chiră, pescar, pescăruș de mare, este o pasăre migratoare de apă din familia laridelor, care cuibărește în zonele de coastă a Europei, a Mării Caspice și din sudul Statelor Unite. Iernează pe coastele Mării Caspice, Mării Negre și Mării Mediterane, pe coastele Africii, Mării Roșii până în Indiei și Sri Lanka. În România cuibărește în Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoie și pe litoralul Mării Negre. Recent a fost găsită și în Republica Moldova. Are o lungime de 36–46 cm și o greutate de 130–311 g. Sexele nu se pot diferenția după penaj. În penaj de vară are creștetul până și ceafa de un negru intens. Spatele și aripile cenușii. Partea inferioară și coada albe, cu o tentă roșcată. Penele de pe ceafă sunt puțin alungite dând aspect de moț în momentul când este iritată. Caracter distinctiv este ciocul negru cu vârful galben. Picioarele negre cu talpa galbenă. Aripile depășesc coada, care este scurtă și mult scobită. Cuibărește în colonii. Cuibul este format într-o adâncitură superficială, amplasată pe o movilă de nisip, pietriș, noroi sau coral. Cuibăritul are loc spre sfârșitul lunii mai; cele 2-3 ouă divers colorate, alb-brun cu pete întunecate, sunt clocite cu schimbul de ambele sexe, timp de 21-29 de zile. Are un strigăt deosebit: "karrik", "kirrik". Se hrănește în majoritate cu pești marini de mici dimensiuni, viermi, creveți și fură puii nezburători ai altor păsări.[2][3][4][5][6][7][8][9][10]

Note

  1. ^ BirdLife International (). „Thalasseus sandvicensis”. IUCN Red List of Threatened Species. IUCN. 2015: e.T22694591A85104473. Accesat în . 
  2. ^ Victor Ciochia. Păsările clocitoare din România. Atlas. Editura Științifică, București, 1992
  3. ^ Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Editura Albatros. București, 1983
  4. ^ M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973
  5. ^ Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984
  6. ^ Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016
  7. ^ Dionisie Linția. Păsările din R. P. R. Vol. al III-lea. Editura Academia Republicii Populare Romîne, 1955
  8. ^ Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România. Texte prezentare: Milca Petrovici. Coordonare științifică: Societatea Ornitologică Română/BirdLife International și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția Biodiversitate. Editura Noi Media Print S.A. în colaborare cu Media & Nature Consulting S.R.L. București, 2015
  9. ^ Sterne caugek, Sterna sandvicensis (Latham, 1787). Cahiers d’Habitat « Oiseaux » Fiche projet. Ministère de l'Écologie, de l'Énergie, du. Développement durable et de l'Aménagement du territoire (MEEDDAT) - Muséum National d’Histoire Naturelle (MNHN)
  10. ^ Sandwich Tern (Thalasseus sandvicensis). HBW Alive

Legături externe