Combustibil

În lumea de astăzi, Combustibil a devenit un subiect de mare relevanță și interes. Implicațiile sale variază de la aspecte personale la cele globale, afectând indivizii, comunitățile și societățile în ansamblu. Impactul Combustibil poate fi observat în diverse domenii, de la tehnologie la sănătate, politică și cultură. Acest fenomen a stârnit atât entuziasm, cât și îngrijorare, generând dezbateri în jurul repercusiunilor și provocărilor sale. În acest articol, vom explora multiplele fațete ale Combustibil și vom analiza influența acestuia în diferite contexte, oferind o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect de mare relevanță astăzi.

Din punct de vedere chimic , combustibilii sunt materiale care prin reacția chimică cu alte substanțe eliberează energia stocată în structură sub formă de căldură sau care poate fi utilizată ca lucru mecanic.

În industria energetică prezintă importanță combustibilii energetici, la care căldura degajată prin ardere poate fi utilizată avantajos din punct de vedere tehnico-economic.[1][2]

Clasificare

După starea de agregare combustibilii se clasifică în combustibili solizi, lichizi și gazoși. La combustibilii solizi și lichizi compoziția se exprimă în fracții (sau procente) masice, iar proprietățile lor fizice și chimice se exprimă raportate la un kilogram (kg). La combustibilii gazoși compoziția se exprimă în părți (sau procente) volumice, iar proprietățile lor fizice și chimice se exprimă raportate la un metru cub normal (m3N).[1][2]

După modul de obținere combustibilii se împart în naturali și artificiali.[2]

După puterea calorică inferioară raportată la masa inițială[3] combustibilii se clasifică în:[2]

  • combustibili inferiori, cu putere calorifică inferioară sub 12,56 MJ/kg (3000 kcal/kg),
  • combustibili medii, cu putere calorifică inferioară între 12,56 – 20,93 MJ/kg (3000 – 5000 kcal/kg),
  • combustibili superiori, cu putere calorifică inferioară peste 20,93 MJ/kg (5000 kcal/kg).

Combustibilii solizi

Dintre combustibilii solizi naturali fac parte biomasa din plante arse ca atare (paie, lemn), cărbunii, șisturile combustibile. Sunt considerați combustibili artificiali mangalul, cocsul și semicocsul, brichetele de cărbune, deșeurile combustibile solide (rumeguș, talaș, coji de semințe, puzderii etc.), combustibilii pentru rachete solizi.[4]

Combustibili lichizi

Singurul combustibil lichid natural este considerat țițeiul. Sunt considerați combustibili artificiali benzina, petrolul lampant, combustibilul pentru aviație, motorina, combustibilul lichid ușor, gazul petrolier lichefiat, păcura, metanolul, combustibilii pentru rachete lichizi.[4]

Combustibili gazoși

Dintre combustibilii gazoși naturali fac parte gazul natural și gazele de sondă. Sunt considerați combustibili artificiali gazul de furnal, gazul de cocserie, gazele de rafinărie, hidrogenul. [4]

Note

  1. ^ a b MIT, vol I, p. 524
  2. ^ a b c d Pănoiu, p. 17
  3. ^ Cum provine din haldă, conținând și balastul, adică umiditatea și masa minerală, care prin ardere devine cenușă.
  4. ^ a b c Pănoiu, p. 18

Bibliografie

  • Bazil Popa ș.a. - Manualul Inginerului Termotehnician (MIT), vol I – III, București: Ed. Tehnică, 1986
  • Nicolae Pănoiu - Cazane de abur, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1982

Vezi și