Complexul carstic de la Ponoarele

În articolul de astăzi vom vorbi despre Complexul carstic de la Ponoarele, un subiect care a stârnit un mare interes în ultima vreme. Complexul carstic de la Ponoarele este ceva care afectează multe persoane în diferite domenii ale vieții, fie la locul de muncă, familie, sănătate sau alte aspecte fundamentale. Vom descoperi importanța lui Complexul carstic de la Ponoarele, precum și implicațiile sale și posibilele soluții. Acest articol își propune să facă lumină asupra Complexul carstic de la Ponoarele și să ofere informații relevante pentru a ajuta la înțelegerea mai bună a acestui subiect. În plus, vom explora diferite perspective și opinii ale experților pe această temă, pentru a oferi o viziune globală și echilibrată. Citiți mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știți despre Complexul carstic de la Ponoarele!

Complexul carstic de la Ponoarele
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Podul lui Dumnezeu
Podul lui Dumnezeu
Harta locului unde se află Complexul carstic de la Ponoarele
Harta locului unde se află Complexul carstic de la Ponoarele
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția România
• Județul Mehedinți
Cel mai apropiat orașBaia de Aramă
Coordonate44°58′42″N 22°45′57″E () / 44.97833°N 22.76583°E[1]
Suprafață100 ha
Înființare1980, declarat în 2000
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Complexul carstic de la Ponoarele este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Ponoarele.

Localizare

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 100 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți), aproape de limita teritorială cu județul Gorj. Aria protejată se învecinează la sud cu rezervația naturală Pădurea de liliac Ponoarele și este străbătută de drumul județean (DJ670) care leagă orașul Drobeta Turnu-Severin de Baia de Aramă[2].

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți.

Complexul carstic de la Ponoarele reprezintă o zonă deluroasă cu înălțimi domoale (constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului), formațiuni geologice (fenomene carstice) rare (Podul lui Dumnezeu, pod natural[4]), doline, lapiezuri (Câmpul de Lapiezuri) , văi, cheiuri, lacuri (Lacul Zătonul Mare, Lacul Zătonul Mic), peșteri (Peștera Ponoarele); cu păduri (Pădurea Lapiezuri) și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de faună și floră specifică podișului mehedințean. Rezervația naturală se suprapune sitului Natura 2000 - Platoul Mehedinți[5].

Biodiversitate

Rezervația naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului.

Milițea roșie (Silene armeria)

Flora este constituită din arbori și arbusti, în cea mai mare parte cu specii de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea) în asociere cu mojdrean (Fraxinus ornus), corn (Cornus mas), cărpiniță (Carpinus orientalis), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), liliac sălbatic (Syringa vulgaris), păducel (Craraegus monogyna) sau vișin turcesc (Prunus mahaleb)[6].

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: drob (Chamaectysus albus și Chamaectysus ratisboensis), crăpușnic (Cirisum furiens), luminoasă (Clamatis recta), salvie (Salvia amplexicaulis)[7], milițea roșie (Silene armeria), o orhidee din specia Spiranthes spiralis, untul-vacii (Orchis mario), pribolnic (Orchis sima) sau lucernă (Medicago arabica). Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de: lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes cricigera), iepure de câmp (Lepus europaeus), veveriță roșie (Sciurus vulgaris); păsări: ciocănitoare (Melanerpes carolinus), sticlete (Carduelis carduelis), codobatură (Motacilla alba), pitulice (Sylvia nisoria), pupăză (Upupa epops); reptile și amfibieni: viperă cu corn (Vipera ammodytes), șopârlă de câmp (Podarsis laurica), broască-țestoasă de uscat (Testudo hernmanni), salamandră (Salamandra salamandra)[8].

Căi de acces

Vezi și

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Complexul carstic de la Ponoarele (general information); accesat la 10 februarie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Complexul carstic de la ponoarele Nature Reserve (geolocalisation); accesat la 10 februarie 2013
  3. ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 10 februarie 2013
  4. ^ Ponoare.ro - Podul lui Dumnezeu, unul din cele trei poduri naturale din lume Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 10 februarie 2013
  5. ^ Apmmh.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 10 februarie 2013
  6. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 10 februarie 2013
  7. ^ Specia floristică Salvia amplexicaulis este cunoscută în unele zone așe țării sub denumirea de jaleș
  8. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Platoul Mehedinți Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 10 februarie 2013

Legături externe

Reportaj

Galerie de imagini

  • Podul lui Dumnezeu
    Podul lui Dumnezeu
  • Câmpul de Lapiezuri
    Câmpul de Lapiezuri
  • Lacul Zătonu Mic
    Lacul Zătonu Mic
  • Relief carstic
    Relief carstic