Acest articol va aborda subiectul Comuna Crevedia, Dâmbovița, o problemă extrem de relevantă care a captat atenția experților și a publicului larg în ultimii ani. Comuna Crevedia, Dâmbovița a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări datorită impactului său asupra diverselor aspecte ale vieții de zi cu zi, de la sănătate la economie. Pe parcursul textului, vor fi analizate diferite fațete ale Comuna Crevedia, Dâmbovița, de la istoria și evoluția sa până la implicațiile sale în societatea actuală. În plus, vor fi examinate posibile soluții și propuneri pentru a aborda provocările prezentate de Comuna Crevedia, Dâmbovița în lumea contemporană. Printr-o abordare multidimensională se dorește să ofere cititorului o viziune completă și actualizată asupra Comuna Crevedia, Dâmbovița, pentru a contribui la dezbaterea și înțelegerea acestui fenomen.
Crevedia | |
— comună[1] — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°35′49″N 25°55′33″E / 44.59694°N 25.92583°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 102286 |
Reședință | Crevedia |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Crevedia | Florin Petre[2] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 52,78 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 8.811 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Crevedia este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Cocani, Crevedia (reședința), Dârza, Mânăstirea și Samurcași.[3] Comuna se află la limita cu județul Ilfov, și este traversată de șoseaua națională DN1A care leagă București de Ploiești prin Buftea și este deservită pe calea ferată de halta Dârza, de pe linia București–Ploiești.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crevedia făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Crevedia de Sus, Crevedia de Jos, Cocani și Dârza, cu 1272 de locuitori ce trăiau în 324 de case. În comună funcționau trei biserici, la Crevedia de Jos, Cocani și Dârza, și o școală mixtă cu 34 de elevi (dintre care 8 fete).[4]
În 1925, comuna Crevedia era arondată plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și avea în compunere satele Crevedia de Jos, Crevedia de Sus și Dârza, cu o populație totală de 1544 de locuitori.[5]
În 1950, ea a fost transferată raionului Răcari din regiunea București. În același timp a fost desființată comuna Crețulești și satele Crețulești-Mânăstirea și Crețulești-Sarmurcași au fost incluse în comuna Crevedia, fiind redenumite Mânăstirea și Samurcași. În același timp localitatea Crețulești-Fălcoianu a fost desființată și inclusă în localitatea Crevedia. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat și a căpătat actuala componență.[6][7] Această situație s-a păstrat până în 1981, când, după o reorganizare administrativă a zonei, a fost transferată județului Dâmbovița.[8]
În 26 august 2023, au avut loc exploziile de la Crevedia.
Componența etnică a comunei Crevedia
Români (87,86%)
Alte etnii (0,42%)
Necunoscută (11,72%)
Componența confesională a comunei Crevedia
Ortodocși (84,07%)
Alte religii (2,72%)
Necunoscută (13,21%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Crevedia se ridică la 8.811 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.750 de locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,86%), iar pentru 11,72% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,07%), iar pentru 13,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]
Comuna Crevedia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Florin Petre , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
Alianța Dreapta Unită | 2 | ||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |