Comuna Sagna, Neamț

În lumea de astăzi, Comuna Sagna, Neamț joacă un rol fundamental în societate. Importanța sa acoperă multiple aspecte, de la impactul asupra economiei până la influența asupra culturii populare. De-a lungul istoriei, Comuna Sagna, Neamț a fost subiect de studiu și dezbatere, generând nenumărate opinii și teorii care încearcă să-i înțeleagă adevăratul sens. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Comuna Sagna, Neamț, explorând diferitele sale fațete și relevanța în viața de zi cu zi. Vom afla despre impactul său asupra vieții oamenilor, precum și despre rolul său în modelarea lumii actuale. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi tot ce are de oferit Comuna Sagna, Neamț.

Sagna
—  comună  —

Sagna se află în România
Sagna
Sagna
Sagna (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°57′49″N 27°00′24″E ({{PAGENAME}}) / 46.96361°N 27.00667°E
Țară România
Județ Neamț
SIRUTA124153
ReședințăSagna
Componență
Sagna
Luțca
Vulpășești
Guvernare
 - primar al comunei Sagna​Vasilică Roca​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total54,49 km²
Altitudine205 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total3.975 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal617395
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sagna (în maghiară Szágna) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Luțca, Sagna (reședința) și Vulpășești.[2]

Așezare

Comuna se află în estul județului, pe malurile Siretului (predominant pe cel stâng, pe cel drept aflându-se doar satul Luțca). Este traversată de șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre vest de Roman (unde se termină în DN2) și spre nord-est de Bâra, Boghicea și mai departe în județul Iași de Sinești și Popești. La Sagna, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ207K, care duce spre nord la Doljești și mai departe în județul Iași la Butea (unde se termină în DN28).[3] Prin comună trece și calea ferată Roman-Buhăiești, pe care este deservită de halta de mișcare Sagna și de halta Vulpășești.[4]

Demografie




Componența etnică a comunei Sagna

     Români (89,96%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (10,04%)



Componența confesională a comunei Sagna

     Romano-catolici (47,95%)

     Ortodocși (41,01%)

     Alte religii (0,6%)

     Necunoscută (10,44%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sagna se ridică la 3.975 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.883 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,96%), iar pentru 10,04% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici (47,95%), cu o minoritate de ortodocși (41,01%), iar pentru 10,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

Comuna Sagna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasilică Roca​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat5        
Alianța pentru Unirea Românilor1        
Partidul Mișcarea Populară1        

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Sagna și Vulpășești, având în total 1976 de locuitori ce trăiau în 464 de case. În comună funcționau o școală primară mixtă la Vulpășești și o școală de cătun la Sagna (având împreună 79 de elevi), o biserică ortodoxă și una catolică.[9] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2596 de locuitori și aceeași alcătuire.[10] Din 1931, comunei i s-a alipit și satul Gâdinți al comunei desființate Gâdinți.[11]

În 1950, comuna Sagna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași) și la un moment dat i s-a alipit și satul Luțca al comunei Nicolae Bălcescu, desființată. În 1968, comuna a trecut la județul Neamț.[12][13] Satul Gâdinți s-a separat de comună în 2004, pentru a forma din nou comuna Gâdinți.[14]Prima mențiune documentară despre satul Sagna este din data de 3 septembrie 1428.[15]

Monumente istorice

Singurul obiectiv din comuna Sagna inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Sagna. Construită în 1530, ea este clasificată ca monument de arhitectură.

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ Google Maps – Comuna Sagna, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Mersul trenurilor pe relația Iași-Buhăiești-Roman”. Regiotrans. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Sagna, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 307. 
  10. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Sagna”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 641. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 328. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. Accesat în . 
  15. ^ Cojocaru, Virgil (). Memorie și cultură-monografii. Cetatea Doamnei. p. 114. 

Vezi și