Constantin Bivol

În lumea de astăzi, Constantin Bivol a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice, a importanței sale în dezvoltarea tehnologică sau a influenței sale în sfera culturală, Constantin Bivol a captat atenția oamenilor de toate vârstele și contextele. În acest articol, vom explora subiectul Constantin Bivol în profunzime, analizând diferitele sale dimensiuni și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De la origini până la starea sa actuală, Constantin Bivol a fost subiect de studiu, dezbatere și admirație de către academicieni, entuziaști și curioși deopotrivă.

Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Bivol (nume).
Constantin Bivol
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Costești, raionul Ialoveni, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani) Modificați la Wikidata
Çistay, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
agronom Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Național-Țărănesc (–)
PNL (–)
Partidul Țărănesc din Basarabia  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constantin Bivol (n. 10 martie 1885, Costești, ținutul Chișinău, Imperiul Rus – d. 12 martie 1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din localitatea Cistopol, RASS Tătară) a fost un agricultor și politician român basarabean. La 27 martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România.

Sfatul Țării

Constantin Bivol a fost membru al Sfatului Țării, parlamentul Moldovei între 1917 și 1918. La data de 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Galerie

  • Timbru din Republica Moldova, 1998
    Timbru din Republica Moldova, 1998
  • Palatul Sfatului Ţării (10 decembrie 1918). Constantin Bivol este al nouălea așezat pe scaun
    Palatul Sfatului Ţării (10 decembrie 1918). Constantin Bivol este al nouălea așezat pe scaun

Note


Bibliografie

  • Alexandru Chiriac (). Membrii Sfatului Țării, 1917-1918: dicționar. București: Editura Fundației Culturale Române. ISBN 9789735773250. OCLC 51165340. 
  • Gheorghe E. Cojocaru (). Sfatul țării: itinerar. Chișinău: Editura Civitas. ISBN 9789975936200. OCLC 44084894. 
  • Mihai Tașcă (). „Sfatul Țării și actualele autorități locale”. Timpul de dimineață" nr. 114 (849): p. 16. 

Legături externe

 Acest articol biografic despre un politician român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!