Croitor cenușiu

În lumea de astăzi, Croitor cenușiu a câștigat o relevanță fără precedent. Fie datorită impactului său asupra societății, culturii populare sau istoriei, Croitor cenușiu a devenit un subiect de interes pentru milioane de oameni din întreaga lume. De la apariția sa și până în prezent, Croitor cenușiu a stârnit dezbateri, reflecții și analize în diverse domenii, generând nenumărate opinii și perspective. În acest articol, vom explora importanța lui Croitor cenușiu și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții contemporane, precum și relevanța sa în istoria trecută și viitoare.

Croitor cenușiu
Stare de conservare

Vulnerabil  (IUCN 2.3)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Artropode
Clasă: Insecte
Ordin: Coleoptere
Familie: Cerambycidae
Subfamilie: Lamiinae
Gen: Morimus
Specie: M. funereus
Nume binomial
Morimus funereus
Mulsant, 1863
Sinonime
  • Morimus asper funereus
    (Mulsant) Müller, 1949-1953
  • Morinus asper funereus (Mulsant) Sama, 1991
  • Morinus funereus (Mulsant) Tozlu, Rejzek & Özbek, 2003
Modifică text Consultați documentația formatului

Croitorul cenușiu (Morimus funereus), numit și croitor de piatră, este o specie de gândac din familia Cerambycidae. Se găsește în Macedonia, Belgia, Croația, Slovenia, Cehia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Slovacia, Ucraina și Bosnia și Herțegovina. Are o mărimea de 20-35 mm, are culoare neagră, elitrele cenușii cu două pete mari negre, transversale, aspect catifelat. Larvele se dezvoltă în lemnul de fag și stejar, adulții fiind întâlniți în lunile mai-iulie pe trunchiurile copacilor.[1][2][3][4][5][6] Este o specie protejată la nivel european. Comisia Europeană într-o scrisoare adresată guvernului României în noiembrie 2019 a cerut lămuriri asupra impactul autostrăzii Sibiu – Pitești asupra mediului, în special al unui tronson care trece prin Parcul Național Cozia, un habitat al acestei specii.[7][8]

Note

  1. ^ World Conservation Monitoring Centre 1996. Morimus funereus. The IUCN Red List of Threatened Species 1996: e.T13875A4359886.
  2. ^ Tudor Brînzan (red.). Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România. Exclus Prod, București 2013, p. 114
  3. ^ Emanuela Solano, Emiliano Mancini, Paolo Ciucci, Franco Mason, Paolo Audisio, Gloria Antonini (2013). The EU protected taxon Morimus funereus Mulsant, 1862 (Coleoptera: Cerambycidae) and its western Palaearctic allies: systematics and conservation outcomes. Conserv Genet 14:683–694
  4. ^ Sönke Hardersen, Marco Bardiani, Stefano Chiari, Michela Maura, Emanuela Maurizi, Pio Federico Roversi, Franco Mason, Marco Alberto Bologna (2017). Guidelines for the monitoring of Morimus asper funereus and Morimus asper asper. Nature Conservation 20: 205–236
  5. ^ Minodora Manu, Raluca Ioana Băncilă, Nicolae Lotrean, Denisa Badiu, Roxana Nicoară, Marilena Onete, Florian Bodescu(2019). Monitoring of the saproxylic beetle Morimus asper funereus (Coleoptera: Cerambycidae) in Măcin Mountains National Park, Romania. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 62 (1): 61–79
  6. ^ Daniela Bărbuceanu (2017). The Protected Saproxylic Beetles (Insecta: Coleoptera) in Nordul Gorjului de Est, Site of Community Interest From Romania. Current Trends in Natural Sciences Vol. 6, Issue 12, pp. 30-39
  7. ^ Daniel Budescu. Finanțarea autostrăzii Pitești-Sibiu: Comisia Europeană a trimis observații oficiale în care arată că România nu a atenuat suficient impactul asupra mediului. 12 Ianuarie 2020, Group4 Media
  8. ^ „Marius Nistorescu, Ioana Sîrbu, Silvia Borlea, Dragoș Măntoiu, Liviu Bufnilă, Emilia Cojoc, Alexandra Doba, Stelian Stănescu (2015). Autostrada Sibiu-Pitești - Studiu de evaluare adecvată. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

Materiale media legate de Morimus funereus la Wikimedia Commons

Stub icon Acest articol referitor la insecte este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.