Cromatină
În acest articol vom explora impactul pe care Cromatină l-a avut asupra societății moderne. De la apariția sa, Cromatină a fost un subiect de interes atât pentru mediul academic, cât și pentru publicul larg. Obiectivul acestui articol este de a analiza în profunzime rolul pe care Cromatină l-a jucat în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și influența sa asupra culturii, politicii, economiei și în alte domenii. Printr-o privire critică și reflexivă, vom examina diferitele nuanțe și perspective care înconjoară Cromatină, pentru a înțelege mai bine sfera și sensul acesteia în lumea contemporană.
Cromatina este formată din mai multe macromolecule prezente în celulă, anume ADN, proteine și ARN. În timpul diviziunii celulare, cromatina se colorează mult mai intens și este mai evidentă deoarece se condensează formând cromozomii. Cromatina are o mare afinitate pentru coloranții bazici, fiind bazofilă. Când celula nu se divide, cromatina prezintă două tipuri de regiuni: de eucromatină (care se colorează mai pal) și de heterocromatină (regiuni mai dense care se colorează mai intens). [1]
Tipuri de cromatină:
Eucromatina - cu localizare în regiunea centrală a nucleului, despiralizată și cu afinitate redusă pentru coloranți, constituită din ADN activ transcripțional (de exemplu, gene ce pot fi traduse în proteine).
Heterocromatina - cu localizare la periferia nucleului, condensată și cu afinitate crescută pentru coloranți, constituită din ADN inactiv transcripțional.
Poate fi de două tipuri: heterocromatină constitutivă (heterocromatină ce nu este niciodată exprimată, formată din secvențe repetate de ADN) și heterocromatină facultativă (heterocromatină ce conține gene ce pot fi exprimate în anumite condiții).
Note
- ^ Ilie Diculescu, Doina Onicescu, Gheorghe Benga, Laurențiu Mircea Popescu (). „Cromatina și cromozomii”. Biologie celulară. Editura Didactică și Pedagogică. pp. 101–109.
|
Acest articol legat de genetică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |