Cuib artificial

Astăzi vom intra în lumea interesantă a lui Cuib artificial. Indiferent dacă sunteți un expert în domeniu sau sunteți doar curios să aflați mai multe despre acesta, acest articol vă va oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a tot ceea ce are legătură cu Cuib artificial. De la origini și până la relevanța sa astăzi, prin posibilele sale aplicații în diverse domenii, acest articol încearcă să aprofundeze în toate aspectele relevante care fac din Cuib artificial un subiect demn de explorat. Alăturați-vă nouă în această călătorie a cunoașterii și descoperiți tot ce este de știut despre Cuib artificial.

Cuibul artificial este o cutie construită sau amenajată de om în care animalele (mai ales păsările) își fac cuibul propriu. Cuiburile artificiale sunt de mai multe tipuri, mai complicate sau mai simplu alcătuite. Ele sunt destinate în special păsărilor care cuibăresc în scorburi, adică pițigoilor, țiclenilor dar și muscarilor, codroșilor, graurilor, vrăbiilor. În construirea cuiburilor artificiale nu se întrebuințeze materiale prefabricate de tipul PAL, PFL, carton presat, etc. Ele trebuie făcute din scânduri de brad, pin sau molid care își păstrează particularitățile naturale, sunt mai rezistente fată de factorii de mediu (soare, vânt, ploaie, ceață, burniță, îngheț, etc) și sunt ușor acceptate de păsări. Scândurile trebuie să fie de 10 sau 20 mm grosime, lemnul nu trebuie să fie geluit ci aspru, așa cum rezultă din tăierea brută. După asamblare cuibul artificial este protejat împotriva învechirii precoce prin pensulare cu firnis, lac incolor pentru ambarcațiuni sau lac de protecție șarpantelor. Pentru evitarea prăbușirii cuibului prin ruginirea cuielor, acestea vor fi tratate în prealabil cu deruginol.[1]

Note

  1. ^ Dan Stănescu, Lucian Pârvulescu. Timișoara și păsările ei. Ed. Tempus, Timișoara,2008

Legături externe

Vezi și