Cultura Tisa
În lumea de astăzi, Cultura Tisa a devenit un subiect de mare interes pentru o gamă largă de oameni. De la oameni de știință și experți în domeniu până la publicul larg, Cultura Tisa a captat atenția multora datorită relevanței și impactului său asupra societății moderne. Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, este esențial să explorezi diferitele perspective și opinii care există în această problemă. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Cultura Tisa, analizând importanța acestuia, evoluția sa în timp și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până la relevanța sa astăzi, vom descoperi cum Cultura Tisa și-a pus amprenta asupra lumii și continuă să fie un subiect de dezbatere și analiză astăzi.
Cultura Tisa s-a dezvoltat în bazinul mijlociu și superior al râului Tisa, iar spre rǎsǎrit s-a extins și în vestul României (Crișana și Banat). Aceastǎ culturǎ s-a dezvolatat în perioada eneoliticului timpuriu (situat între epoca de piatră și epoca de bronz). A luat naștere pe fondul grupelor culturii ceramicii liniare târzii din Câmpia Tisei, peste care s-au grefat puternice influențe vinciene.
Așezǎrile acestei culturi se gǎsesc pe grindurile din luncile inundabile ale bazinului Tisei, formând uneori coline de tip tell. Locuințele erau mai ales colibe de suprafațǎ. În funcție de mediul natural (câmpia mlǎștinoasǎ a Tisei), pescuitul juca un rol important în viața acestor comunitǎți.
Elementul caracteristic ceramicii acestei culturi îl reprezintǎ decorul incizat meandric, împletit ("stiul textil"). Apare și pictura, preluatǎ de la grupurile neoliticului târziu ale complexului cultural din zona Munților Apuseni. Se remarcǎ și cupele cu picior-suport înalt, ca și vasele rectangulare, preluate și de alte culturi eneolitice.
Capodopera plasticii acestei culturi este un vas antropomorf, descoperit la Hodoni (nordul județului Timiș), care redǎ imaginea unui om cu mâinile duse la gurǎ, imitând strigǎtul ("Vestitorul").
