Câmpia Burnazului
În lumea de astăzi, Câmpia Burnazului a căpătat o relevanță fără precedent, devenind un subiect de interes pentru o gamă largă de oameni și discipline. Fie că este Câmpia Burnazului ca o figură proeminentă în istorie, ca un concept cheie într-un domeniu de studiu sau ca un eveniment semnificativ astăzi, impactul său este de netăgăduit. În acest articol, vom pătrunde în universul lui Câmpia Burnazului, explorând originile, evoluția și influența sa asupra diferitelor aspecte ale societății. De la aspectul său până la relevanța sa contemporană, Câmpia Burnazului a fost subiect de analiză și dezbatere, generând o vastă bogăție de cunoștințe care merită să fie explorată în detaliu.
Câmpia Burnazului este o câmpie din Câmpia Română. Se găsește în Sectorul Olt-Argeș, delimitat de râul Olt în vest și de Argeș în est, alături de Câmpia Piteștilor, Câmpia Boianului și Câmpia Găvanu-Burdea.
Așezare geografică
Câmpia Burnazului este delimitată:
- la nord de aliniamentul comunelor Ghimpaṭi (jud. Olt) și Vitănești (jud. Teleorman), Măgura, Drăgănești-Vlașca, Bujoru, dar și de văile râului Neajlov și ale afluentului său Câlniștea.
- la est de râul Argeș
- la sud de fluviul Dunărea
- la vest de râul râul Olt
Istoric
În memoriile sale Dinu Drăcea, bunicul profesorului Marin Drăcea, povestește că strămosii săi au venit cu oile din Oltenia, în timpul ocupației austriece dintre 1718-1734, și s-au stabilit în Câmpia Burnazului, comuna Izvorul. Dinu Drăcea invatase carte de la mocanii mărgineri, care veneau cu oile din zona Sibiului și iernau în Câmpia Burnazului.[1][este de încredere?]
- ^ "Din memoriile lui Moș Dinu, scrise chiar de mâna lui" - manuscrisul a fost incendiat în timpul ocupației germane a școlii de la Brănești, în timpul Primului Război Mondial. Informația a fost preluată de Marin Rădulescu, născut în comuna Peretu din Câmpia Burnazului.