Despotatul Epirului
În zilele noastre, Despotatul Epirului este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societatea modernă. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Despotatul Epirului a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni din întreaga lume. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și politicii, Despotatul Epirului este un aspect care nu poate fi trecut cu vederea. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Despotatul Epirului și rolul său în societatea actuală. De la origini și până la evoluția sa în timp, vom analiza îndeaproape impactul pe care Despotatul Epirului l-a avut în diverse domenii, precum și posibilele implicații pe care le-ar putea avea în viitor.
| Despotatul Epirului | ||||
| ||||
 Localizare | ||||
| Capitală | Arta | |||
|---|---|---|---|---|
| Religie | creștinism ortodox | |||
| Guvernare | ||||
| Formă de guvernare | feudal monarchy | |||
| Istorie | ||||
Modifică date / text  | ||||
Despotatul Epirului a fost un stat succesor al Imperiului Bizantin după înfrângerea acestuia în Cruciada a patra. Despotatul a fost fondat în 1205 de Mihail Angelos Comnenos Ducas. Acesta a fost urmat la tron de către Teodor Angelos care a dus o politică împotriva statelor latine din Grecia. Astfel, a cucerit Salonicul în anul 1222 și, nevrând să se supună Imperiului de la Niceea, s-a autoproclamat Împărat al romanilor. În 1230 țarul bulgar Ioan Asan al II-lea a înfrânt Epirul în Bătălia de la Klokotnița luându-l pe Teodor Comnen Dukas prizonier. După 1246, când Tesalonicul a fost pierdut, Despotatul a încetat să mai joace un rol important în restaurarea Imperiului Bizantin, deși și-a păstrat independența până în anul 1479, când a fost cucerit de Imperiul Otoman. Despotatul a refuzat unirea cu Imperiul Bizantin, după refacerea acestuia în 1261 sub împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul.
Surse
- Fine, John Van Antwerp () . The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press. ISBN 0-472-08260-4.
- Kazhdan, Alexander, ed. (). The Oxford Dictionary of Byzantium. Oxford and New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-504652-8.
