Didona

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Didona, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Fie că vorbim despre viața și realizările lui Didona, despre impactul lui Didona asupra societății contemporane sau despre implicațiile viitoare ale Didona, acest subiect va genera cu siguranță dezbateri pasionale și reflecții de tot felul. Pe parcursul acestui articol, ne vom scufunda în diferite aspecte ale Didona, examinând importanța, provocările și oportunitățile potențiale ale acestuia. Indiferent de punctul tău de vedere despre Didona, suntem siguri că vei găsi acest articol informativ, distractiv și perspicace.

Didona
Apariții
Apariții înEneida
Dido și Aeneas
Les Troyens]
Didone]
Didon]
Didone abbandonata]
Didone abbandonata]
Divina Comedie
Civilization V  Modificați la Wikidata
Profil
Sexulfemeie[1][2]  Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător  Modificați la Wikidata
Relații
PărințiMattan I]  Modificați la Wikidata
Soț sau soțieSychaeus][3]
Acerbas][4]  Modificați la Wikidata

Didona (numită și Elissa) a fost, conform legendei, întemeietoarea cetății Carthago (Cartagina, în Tunisia de azi).

Didona, numită și Elissa, a fost o prințesă de origine feniciană, fiica unui rege tirian și soră cu Pygmalion. La moartea tatălui lor cei doi frați i-au moștenit tronul. Dido s-a căsătorit cu un înalt dregător și preot al lui Heracles, pe nume Sichaeus. Ca să pună mâna pe bogățiile acestuia, Pygmalion l-a asasinat. Nu și-a putut atinge însă scopul, pentru că Didona a încărcat într-ascuns averea lui Sichaeus pe mai multe corăbii și a fugit pe mare, împreună cu alți numeroși fenicieni, care au urmat-o. Ajunși pe coasta Africii, fugarii au cerut adăpost localnicilor. Aceștia le-au făgăduit în dar un petic de pământ, cât vor putea cuprinde cu o piele de taur. Tăind pielea în fâșii foarte subțiri, Didona a reușit să încercuiască o întindere atât de mare de pământ, încât a ridicat pe locul acela o cetate. Prosperitatea noii așezări a atras însă privirile invidioase ale celor din jur. Iarbas, un rege vecin, i-a cerut mâna Didonei, amenințând cu război cetatea, în cazul în care ar fi fost refuzat. Credincioasă memoriei primului ei soț și ca să-și scape supușii de urgia războiului, Didona și-a înălțat singură un rug funerar și s-a sinucis, arzând în flăcări.

După o altă versiune (Eneida lui Vergiliu), Didona s-ar fi îndrăgostit de Aeneas, care în drumul lui spre Italia ar fi poposit pe țărmurile Cartaginei. Iubită și ulterior părăsită de erou, ea s-a sinucis. În Eneida, Didona are și o soră, Anna (devenită ulterior nimfă și nemuritoare, sub numele de Anna Perenna).

Note

  1. ^ http://www.bbc.co.uk/arts/yourpaintings/paintings/the-death-of-dido-205124  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ The Death Of Dido (în engleză), Art UK, accesat în  
  3. ^ RSKD / Dido]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ https://biography.wikireading.ru/42548  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie

  • Anca Balaci, Mic dicționar mitologic greco-roman, Editura Științifică, București, 1966.