În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Dragoș Galgoțiu, explorând diversele sale fațete, semnificații și impacturi asupra societății de astăzi. Dragoș Galgoțiu este un subiect larg discutat și extrem de relevant astăzi, stârnește dezbateri și interes atât în rândul experților, cât și al publicului larg. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom căuta să facem lumină asupra celor mai relevante aspecte ale Dragoș Galgoțiu, permițând cititorului să dobândească o cunoaștere mai profundă și mai cuprinzătoare a acestui subiect fascinant. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție, în care vom explora împreună semnificația și importanța lui Dragoș Galgoțiu în viața noastră.
Dragoș Galgoțiu (n. 14 septembrie 1956, Cluj) este un regizor român de teatru.
Biografie
Dragoș Galgoțiu s-a născut în 1956. Și-a petrecut copilăria la Cluj[1]. S-a mutat în 1972, în București, unde a urmat cursurile Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București. A absolvit în 1980 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" din București clasa prof. Valeriu Moisescu, asistent Cătălina Buzoianu.
Experiență profesională
- din 2000 - membru în consiliul științific al Asociației Europene Les Théâtrales des Jeunes en Europe
- din 1990 - regizor la Teatrul Odeon București[2]
- 1996 - 1998 - director la Teatrul Unu, București
- 1984 - 1997 - profesor la Academia de Teatru și Film, București
- 1980 - 1989 - regizor la Teatrul Municipal Ploiești
Piese regizate (selecție)
- 2023 - Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București, București
- 2018 - Hamlet de William Shakespeare, Teatrul Odeon, București
- 2016 - Kafka. 5 vise scenariu teatral după "Procesul", "Metamorfoza”, "O dare de seamă pentru o Academie", "Verdictul" și "Colonia penitenciară" de Franz Kafka, Teatrul Odeon, București
- 2011 - Viața e vis după Calderón de la Barca, Teatrul Odeon, București
- 2009 - Epopeea lui Ghilgamesh, Teatrul Odeon, București
- 2006 - Hamletmachine de Heiner Müller, Teatrul Odeon, București
- 2004 - Portretul lui Dorian Gray dramatizare după Oscar Wilde, Teatrul Odeon, București
- 2000 - Poveste de iarnă de William Shakespeare, AltFest, Bistrița
- 1999 - Bețivii dramatizare după Feodor Dostoievski, Teatrul Municipal, Miercurea Ciuc
- 1980 - Neînțelegerea de Albert Camus, Teatrul de Stat, Sibiu
Filmografie
Premii
- 2020 - Premiul UNITER pentru întreaga activitate - regie[3] [4]
- 2005 - Nominalizare la Premiul UNITER [5] pentru Cel mai bun regizor pentru spectacolul Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde
- 1995 - Premiu de regie al A.U.R., pentru Troilus și Cresida de William Shakespeare
- 1988 - Premiul A.T.M. Cel mai bun regizor al anului, pentru Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare
- 1980 - Premiul I la Festivalul Național de Regie - Bârlad, pentru Neînțelegerea de Albert Camus
Referințe critice
- Alice Georgescu - Piese grele, Ziarul de duminică, Nr. 2 / 19 ianuarie 2007
- Miruna Runcan și Cristian Buricea - Cinci divane ad-hoc (Capitolul Dragoș Galgoțiu), Cartea Românească, 1996
- Marina Constantinescu - Vise și visuri, România literară, Nr. 43 / 2008
Note
Legături externe
Interviuri