Druța, Rîșcani

În lumea de astăzi, Druța, Rîșcani a căpătat o mare relevanță în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie în domeniul muncii, social, cultural sau tehnologic, Druța, Rîșcani a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a generat numeroase dezbateri și opinii contradictorii în societate. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Druța, Rîșcani și vom analiza influența acestuia în diferite contexte. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem mai bine importanța și consecințele Druța, Rîșcani în lumea contemporană.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Druța
—  Sat  —

Druța se află în Moldova
Druța
Druța
Druța (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°57′47″N 27°17′58″E ({{PAGENAME}}) / 47.9630555556°N 27.2994444444°E
Țară Republica Moldova
RaionRîșcani
ComunăPociumbeni
Prima atestare8 octombrie 1612
Altitudine[1]136 m.d.m.
Populație (2004)
 - Total446 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5633
Prefix telefonic256
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Druța este un sat din cadrul comunei Pociumbeni, raionul Rîșcani. Satul are o suprafață de circa 1 km2, cu un perimetru de 6,21 km. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Rîșcani și la 194 km de Chișinău.

Istoric

Satul Druța a fost menționat documentar la 8 octombrie 1612 cu denumirea Stîngăceni:[2]

„Iată dar eu, Costin ginerele lui Lupul, fiul Goiaei, ca femeia mea Anghelina, fiica lui Lupul și cu Vasilie fratele Anghelinei, fiul lui Lupul, spre amintire facem știre că am vândut ocina noastră care se va alege din satul Doljești din ținutul Romanului pe pârâul Albăia. Pe aceasta am vândut-o unchiului nostru, pan Dumitru Goia pârcălabul de Hotin pentru o sută taleri și numărați. Pentru aceea fie lui ocină și dedină cu tot venitul.

Și am luat toți banii gata în mâinile noastre. Și au fost la tocmeala noastră mulți oameni buni și fruntași din ținutul Hotinului, anume: Toader Căpotici din Căpoteni și Patrașco cel bătrân din Brânzeni și Fedorașco din Stângăceni și Neculai din Măndicăuți și Toader, fiul lui Petriceico logofăt și Cârstian din Căpoteni.
Pentru aceea, acei oameni buni și-au pus, pentru mare credință, pecețile lor pe acest zapis, să se știe.
Scris în Greceni, în anul 7121 (1612) Octombrie 8.

Pătrașco, cu mâna mea proprie.”

Este un sat vechi pe partea stângă a râului Ciuhur, într-o regiune de mici coline din preajma Prutului. În 1670 o parte din moșia satului a fost donată Mănăstirii Agapia.

În 1803 moșia Stângăceni se afla în proprietatea vornicului Costache Sturza, înregistrând mai mulți proprietari pe durata secolului al XIX-lea printre care Nicolae Rosseti și Ecaterina Ghica. În 1835 satul avea o populație de 496 de oameni.

Conform recensământului din 1859 în satul Druța erau 57 de gospodării, o biserică, 563 de locuitori. În 1865 pe lângă biserică s-a deschis o școală parohială.

Conform datelor din Dicționarul Geografic din 1902, publicat de Zamfir Arbore, satul Stângăceni, mai purta și numele de Druța, făcea parte din volostea Zăbriceni. Avea 40 case, cu o populație de 390 suf­lete: o biserică, cu hr. Sf. Nicolae; 120 vite mari. Țăranii au pământ de împroprietărire 390 desetine. Pro­prietarul Vârnav are 1449 desetine pământ.

În perioada administrației românești din perioada interbelică, în satul Druță funcționau 1 biserică ortodoxă, 1 școală primară, 1 băcănie (Loibman Idel), 1 cârciumă (Libman Haina), carieră de piatră (aparținea statului), 1 moară (Velichii Alexandru) și 1 treierătoare (Eșanu Andrei).[3]

La recensământul general al populației din 1930, în satul Druță din plasa Râșcani, județul Bălți, locuiau 635 oameni, inclusiv: români - 609 persoane; polonezi - 4 persoane și evrei - 22 persoane.[4]

Populație

Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituia 446 de oameni, dintre care 47,76% - bărbați și 52,24% - femei. Structura etnică a populației: 99,33% - moldoveni/români, 0,22% - ucraineni, 0,45% - ruși.

Personalități

Născuți în Druța

  • Eugen Cioclea (1948–2013), poet, eseist și publicist
  • Victor Catan (n. 1949), polițist, ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova (1998-1999 și 2009-2011)

Note

  1. ^ http://new.earthtools.org/height/47.9630555556/27.2994444444  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVII. Volumul III (1611-1615). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954, pp. 102, 103.
  3. ^ Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură. București: Rudolf Mosse S.A. 1928, p. 732.
  4. ^ Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, Limbă Maternă, Religie. Partea 1: Neam, limbă maternă. București 1938.