Emil Adorján

În zilele noastre, Emil Adorján a devenit un subiect de interes general care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Emil Adorján a făcut obiectul unor dezbateri, cercetări și analize în diferite domenii precum știință, cultură, politică și societate. Acest fenomen a generat o serie de repercusiuni care au afectat modul în care oamenii percep și abordează Emil Adorján în viața lor de zi cu zi. În acest articol, vom explora diversele fațete ale Emil Adorján și relevanța sa în contextul actual, oferind o analiză detaliată și exhaustivă care să permită cititorului să înțeleagă mai bine acest fenomen și implicațiile sale în societatea actuală.

Emil Adorján
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Oradea, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat1944 (70 de ani) Modificați la Wikidata
Mauthausen⁠(d), Austria Superioară, Austria Modificați la Wikidata
Frați și suroriAdorján Ármin]  Modificați la Wikidata
CopiiPál Adorján​
Péter Adorján​ Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
scriitor
jurist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba maghiară Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Emil Adorján, până în 1890 Auspitz,[1] cunoscut și sub pseudonimul literar Leander,[2] (n. , Oradea, Austro-Ungaria – d. 1944, Mauthausen⁠(d), Austria Superioară, Austria) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, promotor al stenografiei, maghiar de etnie evreiască, prieten apropiat al poetului Endre Ady.

Biografie

Și-a schimbat numele de familie din Auspitz în Adorján în 1890. A absolvit studii universitare la Budapesta și Berlin. Încă din anii studenției (1890-1893) a redactat ziarul Gyorsírók Lapját din Budapesta. În 1896 s-a întors la Oradea, unde a lucrat până în 1911. Între anii 1915 și 1916 a fost vicepreședinte al Baroului Oradea, iar între 1916 și 1919 a fost președintele Asociației Avocaților din Oradea.

După 1919 s-a retras din viața publică. În 1944 a fost deportat în lagărul de concentrare de la Mauthausen, de unde nu s-a mai întors.

Opere literare

  • Tizenöt gyorsírási óra (Oradea, 1891)
  • Gyorsírási olvasókönyv a Stolze-Fenyvessy rendszer szerint (Oradea, 1893)
  • Olivia bosszúja (roman umoristic, Oradea, 1898)
  • Komoly pillanatok (Budapesta, 1899)
  • Osztrák jog (Budapesta, 1900)

Studii literare

Note

  1. ^ A Belügyminisztérium 1890. évi 54305. sz. rendelete. Névváltoztatási kimutatások 1890. év 1. oldal 4. sor.
  2. ^ Pál Gulyás: Magyar Írói Álnévlexikon, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1978 (515 pp.)

Bibliografie

  • Új magyar irodalmi lexikon („Nou dicționar maghiar pentru literatură”), vol. I, editura Akadémiai Kiadó (Editura Academică), Budapesta, 1994, p. 13. ISBN: 9630568055
  • Magyar irodalmi lexikon I. (A–K). Főszerk. Benedek Marcell. Budapest: Akadémiai. 1963. 9. o.
  • Új magyar életrajzi lexikon I. (A–Cs). Főszerk. Markó László. Budapest: Magyar Könyvklub. 2001. 50–51. o. ISBN: 963-547-414-8

Lectură suplimentară

  • Erdélyi lexikon. Szerk. Osváth Kálmán. Oradea-Nagyvárad, Szabadsajtó Könyv- és Lapkiadó Rt., 1928.
  • Gulyás Pál: Magyar írók élete és munkái. Budapesta, Magyar Könyvtárosok és Levéltárosok Egyesülete, 1939-2002. 7. kötettől sajtó alá rend. Viczián János
  • Gutenberg nagy lexikon. Minden ismeretek tára. Budapesta, Nagy Lexikon Kiadóhivatal, 1931-1932.
  • Horák Magda: A magyar értelmiség veszteségei az 1940-es években. , Szerző, .
  • Humorlexikon. Szerk. Kaposy Miklós. Budapesta, Tarsoly Kiadó, 2001.
  • Magyar életrajzi lexikon I-II. Főszerk. Kenyeres Ágnes. Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1967-1969.
  • Magyar zsidó lexikon. Szerk. Ujvári Péter. Budapesta, Zsidó Lexikon, 1929.
  • Révai Új Lexikona. Főszerk. Kollega Tarsoly István. Szekszárd, Babits, 1996-.
  • Új magyar irodalmi lexikon. Főszerk. Péter László. Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1994.

Legături externe

 Acest articol biografic despre un scriitor maghiar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!