Entalpie

În lumea de astăzi, Entalpie a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie că este vorba de impactul său asupra societății, de relevanța sa istorică sau de implicațiile sale viitoare, Entalpie a captat atenția multora la nivel global. În acest articol, vom explora în detaliu toate fațetele lui Entalpie, de la origini până la influența sa de astăzi. Vom analiza impactul acestuia în diferite domenii, precum și perspectivele care există în jurul acestui subiect. Indiferent dacă ești un expert în domeniu sau doar ești curios să afli mai multe despre Entalpie, acest articol are ceva pentru toată lumea.

Potențiale termodinamice
Energie internă   
Entalpie   
Energie liberă   
Entalpie liberă   
modifică 

Entalpia este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Ea este legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația:

unde este energia internă; sistemul considerat are grade de libertate mecanice, sunt variabilele de poziție, iar variabilele de forță generalizată conjugate.

Notația folosită de fizicieni pentru entalpie este dar în literatura tehnică se folosește mult notația [1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19] în timp ce notația este folosită pentru diferențe (căderi) de entalpie.[2][3][6][11][19] Ambele notații erau admise în standardele române.[20]

Variația entalpiei într-o transformare termodinamică la variabile de forță constante (pentru un fluid, o transformare izobară) este egală cu energia transferată către sistem în cursul transformării sub formă de căldură.[21]

Exprimată ca funcție de parametrii de stare temperatură și variabilele de forță, entalpia este un potențial termodinamic.

Istoric și terminologie

Gibbs a introdus conceptul care va fi denumit ulterior entalpie cu notația H de la Heat Function. Denumirea entalpie a fost dată de Heike Kamerling-Ones. Conceptul este uneori atribuit incorect lui Benoit Clapeyron și lui Rudolf Clausius care au introdus relația Clausius-Clapeyron.

Entalpia unui fluid

Fie o cantitate de fluid, care poate conține componente de specii chimice diferite. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele entropie presiune și cantitățile în care sunt prezente componentele sale . Cantitățile pot fi exprimate în unități de masă, număr de moli sau chiar număr de molecule.

Entalpia este un potențial termodinamic. Diferențiala totală

furnizează ecuațiile de stare

Note

  1. ^ ***, Hütte: Manualul inginerului, vol I, București: Editura AGIR, 1947
  2. ^ a b it Momi Bartorelli, Le moderne turbine a gas, Milano: Editore Ulrico Hoepli, 1949
  3. ^ a b de Constantin Zietemann, Die Dampfturbinen, Berlin / Göttingen / Heidelberg: Springer-Verlag, 1955
  4. ^ Remus Răduleț ș.a., Lexiconul Tehnic Român, București: Editura Tehnică, 1957–1966.
  5. ^ Virgil Barbu, Mașini frigorifice, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1965
  6. ^ a b Karl Schröder ș.a., Centrale termoelectrice de putere mare, vol. II–III, București: Editura Tehnică, 1965–1971
  7. ^ Bazil Popa ș.a. Manualul inginerului termotehnician, vol I–III, București: Editura Tehnică, 1984–1986
  8. ^ Corneliu Burducea ș.a., Centrale nuclearoelectice de putere mare, București: Editura Tehnică, 1974
  9. ^ Costin Moțoiu, Centrale termo și hidroelectrice, București: Editura Tehnică, 1974
  10. ^ Ioan Vlădea Tratat de termodinamică tehnică și transmiterea căldurii, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1974
  11. ^ a b Titus Grecu, Mircea Cârdu, Ioan Nicolau, Turbine cu abur, București: Editura Tehnică, 1976
  12. ^ Nicolae Dănilă - Centrale nucleare electrice, București: Editura Academiei RSR, 1973.
  13. ^ Bazil Popa, Helmuth Theil, Teodor Mădărășan Schimbătoare de căldură industriale, București: Editura Tehnică, 1977
  14. ^ Kuzman Ražnjević, Tabele și diagrame termodinamice, București: Editura Tehnică, 1978
  15. ^ Aureliu Leca ș.a., Procese de transfer de căldură și masă în instalațiile industriale, București: Editura Tehnică, 1982
  16. ^ Nicolae Pănoiu, „Cazane de abur”, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1982
  17. ^ Constantin C, Neaga, Tratat de generatoare cu abur, vol I: București: Editura AGIR, 2001, ISBN: 973-8130-67-0, vol. II: București: Editura Matrix Rom, 2002, ISBN: 973-685-650-0, vol. III: București: Editura Printech, 2005, ISBN: 973-718-262-6
  18. ^ Corneliu Ungureanu ș.a. Combustibili, instalații de ardere, cazane, Timișoara: Editura „Politehnica”, 2006, ISBN 973-9389-21-0
  19. ^ a b Gavril Creța, Tratat de inginerie termică: Turbine cu abur și cu gaze, București: Editura AGIR, 2011, ISBN: 978-973-720-367-0
  20. ^ STAS 1647-85 Căldură. Terminologie și simboluri.
  21. ^ Țițeica, pp. 36–37; Zemanski și Dittman, pp. 252–257.

Bibliografie

  • Șerban Țițeica: Termodinamica, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982.
  • M.W. Zemanski și R.H. Dittman: Heat and Thermodynamics, McGraw-Hill, 1997, ISBN 0-07-017059-2. Ebook.
  • Zoltán Gábos, Oliviu Gherman, Termodinamica și fizica statistică, Editura Didactica și Pedagogica, 1964
  • George C. Moisil: Termodinamica, Editura Academiei RSR, București, 1988.
  • I.G. Murgulescu și R. Vîlcu: Introducere în chimia fizică, Vol. III Termodinamica chimică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982.
  • Stoian Petrescu, Valeria Petrescu: Principiile termodinamicii - Evoluție, fundamentări, aplicații, Editura Tehnică, București, 1983
  • Ion M. Popescu: Fizica - Termodinamica, Editura Politehnica Press, București, 2002
  • V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin: Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, (traducere din limba rusă)

Vezi și