În articolul următor vom explora subiectul interesant al Erete, care a captat atenția academicilor, profesioniștilor și entuziaștilor deopotrivă. De la apariția sa, Erete a jucat un rol crucial în diverse aspecte ale societății, de la impactul său asupra economiei până la influența sa asupra culturii populare. Pe parcursul articolului, vom arunca o privire mai atentă asupra diferitelor aspecte ale Erete, de la origine până la evoluția sa în timp. În plus, vom analiza rolul pe care îl joacă Erete în lumea de astăzi și relevanța sa pentru viitor. Pregătește-te să te scufunzi în lumea fascinantă a lui Erete și să descoperi tot ce are de oferit această temă!
Erete | |
---|---|
![]() | |
Eretele sur (Circus pygargus) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Subclasă: | Carinatae |
Infraclasă: | Neornithes |
Supraordin: | Neognathae |
Ordin: | Accipitriformes |
Familie: | Accipitridae |
Subfamilie: | Circinae Sundevall, 1836 |
Genuri | |
Circus | |
Modifică text ![]() |
Circinele (Circinae) (din latina circus = cerc) numite popular ereți este o subfamilie de păsări răpitoare de zi accipitriforme de obicei migratoare, cu corpul zvelt, robust, coada lungă, picioare lungi, ciocul scurt, foarte curbat și un disc facial de pene pe părțile laterale ale capului.
Sunt păsări zvelte, grațioase, iuți și ușoare în timpul zborului. Lungimea corpului 40-60 cm, greutate 230 g - 1 kg. Masculii sunt mai mici decât femelele. Aripile sunt lungi (32-45 cm) și înguste. Anvergura aripilor de aproximativ 1 m. Coada lungă și dungată cu o lungime de 20-28 cm. Tarsometatarsul de 7-9 cm este golaș, fără pene. Degetele subțiri, cu gheare ascuțite.
Masculii și femelele sunt colorați diferit. Masculii de obicei au o culoare cenușiu-surie, femelele și puii sunt cafenii; la multe specii în regiunea supracodală se evidențiază o pată albă. Caracteristic este prezența unui disc facial (de unde și numele latin al subfamiliei) format din pene mici alungite, rigide, ceea ce le conferă o asemănare cu bufnițele, și care facilitează localizarea sonoră a prăzii.
Cuibăresc pe pământ; ponta constă de obicei din 3-4 ouă. Se hrănesc cu rozătoare, broaște, șerpi, pești, insecte mari, dar și cu păsări adulte, tinere sau pui de cuib. Sunt răspândite pe toate continentele. Trăiesc în spații deschise - stepe, prerii, pajiști, terenuri agricole și mlaștini. Majoritatea speciilor migrează efectuând migrări regulate pe distanțe lungi sau migrări sezoniere locale.
Subfamilia include 3 genuri cu 19 specii, dintre care 2 dispărute
În România au fost identificate 4 specii, care sunt oaspeți de vară.