Evdochia Olelkovici

Astăzi, Evdochia Olelkovici este un subiect de mare interes și relevanță în societatea modernă. Impactul său se poate observa în viața noastră de zi cu zi, de la modul în care comunicăm până la modul în care ne desfășurăm activitățile zilnice. Evdochia Olelkovici a captat imaginația oamenilor de toate vârstele, culturile și mediile și a generat dezbateri intense în diferite domenii. În acest articol, vom explora în detaliu impactul Evdochia Olelkovici asupra vieților noastre, analizând importanța acestuia, beneficiile și provocările sale și diferitele puncte de vedere care există în jurul acestui subiect atât de relevant astăzi.

Evdochia Olelkovici

Doamna Evdokia Olelkovici, soția lui Ștefan cel Mare – extras de pe tabloul votiv al bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași
Date personale
Născutăsecolul al XV-lea Modificați la Wikidata
Decedată Modificați la Wikidata
Suceava, Moldova Modificați la Wikidata
PărințiAleksander Włodzimierzowic][1]
Anastasia Vasilevna​[1] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuȘtefan cel Mare (din )[1] Modificați la Wikidata
CopiiElena[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteslava orientală veche Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăGiedyminowicze]
Olelkowicze-Słuccy][1]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Evdochia din Kiev, cunoscută și ca Evdokia,[2] (n. prima parte a sec. al XV-lea – d. 25 noiembrie 1467, Suceava) a fost prima soție a voievodului Ștefan cel Mare.

Biografie

Evdochia Olelkovici a fost fiica principelui Olelko și a Anastasiei Vasilievna și nepoata maternă a lui Vasili Dmitrievici Donskoi (1371-1425), mare cneaz al Moscovei (1389-1425).[3] Fratele ei a fost cneazul Simion Olelkovici al Kievului, iar verișorul ei a fost Ivan al III-lea, mare cneaz al Moscovei (1462-1503).[4] S-a căsătorit cu Ștefan al III-lea al Moldovei în 1463.[4]

Evdochia a avut cu Ștefan doi fii - Bogdan și Petru, potrivit istoricului Jonathan Eagles[5] dar și o fiică, Elena, măritată cu Ion, fiul Țarului Ioan al III-lea al Moscovei.[6] Ambii fii au murit în 1480 și au fost înmormântați în Mănăstirea Putna, ctitorită de tatăl lor.[5] Atunci când Ștefan a făcut o donație Mănăstirii Hilandar de la Muntele Athos în 27 iulie 1466, el a cerut ca monahii să se roage pentru rudele sale, inclusiv Evdochia și cei doi copii ai lor, Alexandru și Elena.[7] Alexandru era cel mai probabil același cu primul fiu și asociatul la domnie al lui Ștefan care a murit în 1496, potrivit lui Eagles.[8]

Ea a murit în iarna anului 1467.[9] A fost înmormântată în Biserica Mirăuți (care era catedrala Mitropoliei Moldovei) din Suceava.[10] Soțul ei a donat bisericii 100 de stupi, o vie și un iaz la 15 februarie 1469.[9] Piatra ei de mormânt a fost redescoperită în 1996.[9]

Spre deosebire de celelalte soții ale lui Ștefan cel Mare care au fost înmormântate în gropnița bisericii Mănăstirii Putna, Doamna Evdokia de Kiev își are mormântul în incinta bisericii Mănăstirii Probota din județul Suceava. Inițial, se pare că mormântul acesteia a fost la Biserica Mirăuți din municipiul Suceava, aici găsindu-se, cu ocazia lucrărilor de restaurare a bisericii (1996-1997), fragmente din piatra de mormânt a Doamnei. Mormântul a fost strămutat în incinta bisericii Mănăstirii Probota de către voievodul Petru Rareș, însă nu se știe exact dacă această strămutare a fost efectuată direct de la Biserica Mirăuți sau din vechea biserică Probota, această din urmă variantă fiind mai plauzibilă deoarece Ștefan cel Mare a construit la Probota o biserică de piatră - anterioară ctitoriei lui Petru Rareș - unde s-a călugărit mama sa, doamna Maria Oltea, și unde a fost apoi înmormântată.

Note

  1. ^ a b c d e Kniaziowie litewsko-ruscy od końca czternastego wieku, p. 328 
  2. ^ Pop 2005, p. 269.
  3. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 201. 
  4. ^ a b Eagles 2014, p. 45.
  5. ^ a b Eagles 2014, p. 102.
  6. ^ Gane 1933, p. 45.
  7. ^ Păun 2016, pp. 130-131.
  8. ^ Eagles 2014, pp. 45, 48.
  9. ^ a b c Eagles 2014, p. 122.
  10. ^ Eagles 2014, pp. 121–122.

Bibliografie

  • Eagles, Jonathan (). Stephen the Great and Balkan Nationalism: Moldova and Eastern European History. I.B. Tauris. 
  • Gane, Constantin (). Trecute vieți de doamne și domnițe. București: Editura Ziarului Universul. p. 45. 
  • Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Dicționarul personalităților feminine din România. București: Editura Meronia. ISBN 978-973-7839-55-8. 
  • Păun, Radu G. (). „Mount Athos and the Byzantine-Slavic Tradition in Wallachia and Moldavia after the fall of Constantinople”. În Stanković, Vlada. The Balkans and the Byzantine World before and after the Captures of Constantinople, 1204 and 1453. Lexington Books. pp. 117–164. ISBN 978-1-49851-325-8. 
  • Pop, Ioan-Aurel (). „The Romanians in the 14th–16th centuries from the "Christian Republic" to the "Restoration of Dacia"”. În Pop, Ioan-Aurel; Bolovan, Ioan. History of Romania: Compendium. Romanian Cultural Institute (Center for Transylvanian Studies). pp. 209–314. ISBN 978-973-7784-12-4. 

Legături externe