În lumea de astăzi, Fantezie științifică este o problemă care a câștigat o mare importanță în societate. De câțiva ani încoace, Fantezie științifică este subiect de dezbatere și analiză în diferite domenii, de la politică la tehnologie, inclusiv cultură și educație. Relevanța lui Fantezie științifică constă în impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, precum și în influența sa asupra dezvoltării societății în ansamblu. În acest articol, vom explora în continuare rolul pe care Fantezie științifică îl joacă în diferite aspecte ale vieții moderne și vom examina modul în care prezența sa continuă să modeleze mediul și experiențele noastre.
Fantezia științifică (din en. science fantasy) este un gen mixt în care se îmbină elemente de științifico-fantastic și fantezie. Fantezia științifică poate fi o ramură a science fiction-ului, în care magia primește o explicație rațională.[1]
Termenul „fantezie științifică” a fost inventat în 1935 de criticul Forrest J. Ackerman ca sinonim pentru science fiction. În 1950, jurnalistul britanic Walter Gillings a considerat fantezia științifică ca o parte a ficțiunii științifice care nu era plauzibilă din punctul de vedere al științei din acea vreme (de exemplu, utilizarea armelor nucleare în romanul The World Set Free al lui H. G. Wells a fost o fantezie științifică din punctul de vedere al fizicii newtoniene și o operă științifico-fantastică din punctul de vedere al teoriei lui Einstein). În 1948, scriitoarea Marion Zimmer (mai târziu cunoscută sub numele de Bradley) a numit în revista Startling Stories „science fantasy” ca un amestec de science fiction și fantasy. Criticul Judith Murry a considerat fantezia științifică ca lucrări de fantezie în care magia are o bază științifică naturală. Criticul de literatură științifico-fantastică John Clute a ales termenul mai restrâns de „fantezie tehnologică” din conceptul mai larg de „fantezie științifică”.[2]