Florin (monedă)

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Florin (monedă), un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul timpului. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale în viața de zi cu zi, Florin (monedă) a fost subiectul dezbaterii și analizei de către experți din diverse discipline. Fie că vorbim despre influența sa asupra istoriei, despre relevanța sa în lumea de astăzi sau despre proiecțiile sale în viitor, Florin (monedă) rămâne un subiect de interes și curiozitate pentru mulți. Pe parcursul acestui articol, vom examina diferite aspecte ale Florin (monedă), de la origini până la posibilele sale repercusiuni, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu amplă și detaliată a acestui subiect interesant.

Florin de aur, din secolul al XVI-lea (bătut sub Carol Quintul).

Florin este numele unor diferite monede europene, inițial bătute în aur. Abrevierea uzuală a numelui lor era fl. sau ƒ pentru floren sau florenus. În limbile germanice, sunt numite gulden, care semnifică „din aur”.

Piese de aur, bătute inițial la Florența (Toscana), în secolul al XIII-lea, denumite în latină florenus, iar în italiană fiorino, erau pe larg acceptate în toată Europa. Numele lor latin provine de la floarea de crin, simbol al Florenței, care le înfrumuseța. Acestea au fost utilizate, mai târziu, drept model pentru baterea unor monede naționale.

Cele două secole care i-au permis florinului să se impună

Florin florentin din aur (3,51 g); bătut între 1332-1348.

Accelerarea istoriei Florenței s-a produs la moartea împăratului german Frederic al II-lea, în 1250. După o confruntare la Figline Valdarno, populația florentină l-a alungat pe Farinata degli Uberti, șeful facțiunii ghibelinilor, și a hotărât să se elibereze de influența marilor familii, începând un deceniu prosper, cucerind San Gimignano, Poggibonsi și Volterra, precum și pacea cu Arezzo, Siena, Pistoia și Pisa.

Unitați monetare actuale

Unități monetare ieșite din uz

Note


Surse

  • Les Révolutions industrielles du Moyen Âge, de l'historien Jean Gimpel.
  • Thévenet, Jean (), Les idées économiques d'un homme d'État dans la Florence des Médicis (în franceză), B. Franklin 
  • „Silver Production in Central Europe, 1450-1618”, Journal of Political Economy (în engleză), 49 (4), pp. 575–591,