Fluierar de mlaștină

În lumea de astăzi, Fluierar de mlaștină a câștigat o relevanță fără precedent. Fie că este vorba despre povestea unei persoane, o analiză a unui subiect profund, comemorarea unei date importante sau orice altceva, Fluierar de mlaștină a captat atenția a milioane de indivizi din întreaga lume. Importanța lui Fluierar de mlaștină a depășit granițele și barierele culturale, devenind un subiect de discuție și dezbatere în mai multe domenii. În acest articol, vom explora în detaliu Fluierar de mlaștină și impactul său asupra societății de astăzi, analizând relevanța și semnificația acestuia în diferite contexte.

Fluierar de mlaștină
Fluierarul de mlaştină (Tringa glareola)
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Subclasă: Neornithes
Infraclasă: Neognathae
Supraordin: Neoaves
Ordin: Charadriiformes
Subordin: Scolopaci
Familie: Scolopacidae
Gen: Tringa
Specie: T. glareola
Nume binomial
Tringa glareola
Linnaeus, 1758
Sinonime

Rhyacophilus glareola (Linnaeus, 1758)

Modifică text Consultați documentația formatului
Tringa glareola - MHNT
Tringa glareola

Fluierarul de mlaștină (Tringa glareola) este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor (Scolopacidae), ordinul caradriiformelor (Charadriiformes) care cuibărește în pajiștile umede, văile râurilor și mlaștinile din sudul tundrei până în silvostepa din nordul Europei (Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Belarus, Estonia, Lituania, Letonia, Rusia) și Siberia. Iernează în Africa tropicală și subtropicală, sudul Asiei, Filipine, Indonezia și nordul Australiei. Are o talie de 20 cm, spatele este cafeniu închis cu pete pământii mai deschise, abdomenul și crupionul sunt albe. Se hrănește în apele dulci și pajiștile inundate, rar în zonele de coastă, cu nevertebrate mici, viermi, crustacee, moluște și insecte acvatice sau terestre.

În România este o specie comună de pasaj întâlnita în văile râurilor, în jurul lacurilor sau pe terenurile invadate de ape sau de pe care apele de inundație se retrag din diferite locuri din țară, dar mai ales în sud-est (Delta Dunării, Dobrogea). Este numeros în pasaj, dar se observă și în mai-iulie, deși nu i s-a dovedit cuibăritul.


Referințe

  1. ^ BirdLife International (). „Tringa glareola”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2012.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în . 

Bibliografie

  • Dimitrie Radu. Păsările din peisajele României. Ed. Sport-Turism, București, 1984
  • Dimitrie Radu. Păsările lumii. Ed. Albatros, București, 1977
  • M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973

Legături externe