Forțele Armate Austro-Ungare

Astăzi, Forțele Armate Austro-Ungare este un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. De-a lungul timpului, Forțele Armate Austro-Ungare a căpătat o importanță semnificativă în diferite domenii ale societății, de la politică și economie la cultură și viața de zi cu zi. Impactul său a fost resimțit atât la nivel local, cât și internațional, generând dezbateri, controverse și investigații continue. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Forțele Armate Austro-Ungare și vom analiza influența acestuia în diferite contexte. De la origini până la evoluția actuală, Forțele Armate Austro-Ungare s-a dovedit a fi un subiect de mare relevanță și promite să continue să fie subiect de discuții și analize în viitor.

Forțele armate terestre austro-ungare
Activă1867-1918
ȚarăAustro-Ungaria
Apartenență Împăratul Austriei & Regele Apostolic al Ungariei
Ramură Armata Comună ces. și reg.

Forțele teritoriale ces. reg.

Honvezimea reg. ung.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Forțele armate terestre austro-ungare (în germană Landstreitkräfte Österreich-Ungarns, în maghiară Császári és Királyi Hadsereg), au reprezentat totalitatea trupelor militare de uscat ale Monarhiei Austro-Ungare pe perioada existenței sale (1867–1918) fiind formate mai multe componente Armata comună cesară (și) regală, Forțele teritoriale cesaro-regale, respectiv Forțele teritoriale regale ungare (care aveau o componentă croato-slavonă). Cele două structuri teritoriale au fost create în 1869, corespondând fiecărei entități care compunea monarhia dualistă. În 1886 sunt înființate milițiile (gloatele) teritoriale[1] (k.k. Landsturm, respectiv m. kir. Népfelkelés) care urmau să fie mobilizate doar în caz de război. Armata terestră compunea împreună cu Marina de Război puterea armată (k.u.k. Wehrmacht) a Dublei Monarhii.

Regimente cu pondere românească însemnată

Regimente de linie

Regimentele cu pondere românească însemnată din Transilvania și Banat erau cuprinse în Corpul XII de Armată (Sibiu) și Corpul VII de Armată (Timișoara).[2]

Regimente de Honvezi

  • HIR 04 Oradea
  • HIR 12 Sătmar
  • HIR 21 Cluj
  • HIR 22 Târgu Mureș
  • HIR 23 Sibiu
  • HIR 24 Brașov (majoritar secuiesc)
  • HIR 32 Dej

Regimente de Landwehr

În ceea ce privește Bucovina, aici exista regimentul majoritar românesc IR 41 Cernăuți, cu o pondere de 54% români.

Generali români

Vezi și

Pentru forța armată maritimă a Austro-Ungariei vezi: Marina imperială austro-ungară.

Note

  1. ^ Rothenberg, Gunther (). The Army of Francis Joseph. Purdue University Press. p. 109. 
  2. ^ Ioan I. Șerban, Românii în armata austro-ungară în anii primului război mondial, în: Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 2-3 (1998-1999), pag. 206.

Bibliografie

  • Maximilian Ehnl, Die österreichisch-ungarische Landmacht nach Aufbau, Gliederung, Friedensgarnison, Einteilung und nationaler Zusammensetzung im Sommer 1914 (Österreich-Ungarns letzter Krieg, Ergänzungsheft 9), Wien 1934;
  • Liviu Maior, Românii în armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Ed. Academiei, București 2004;
  • Adam Wandruszka (editor), Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Die bewaffnete Macht, vol. V, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1987.

Legături externe